Viața noastră cu copil mic: 10 PARADOXURI

Daaa, viața cu un copil mic te învață ce e ăla compromis, ce-s alea limite care nu-s așa limitate, cum credeai tu, ce înseamnă să ai răbdare, atenție, oboseală, plictiseală.

Biiiineeee, biiiineee și iubire, cum n-ai mai iubit, nu săriți așa pe mine, te învață și de-asta, da, aveți dreptate!

Radu mic, luând cina

Dar, pe lângă tot ce îi învățăm noi pe ei, și mai ales ce ne învață ei pe noi, viață cu un copil mic înseamnă PARADOX. Fiecare familie cu paradoxurile ei, desigur, dar cum copiii seamănă izbitor de mult între ei, de zici că-s născuți de aceeași mamă, cred că și situațiile noastre paradoxale sunt ale mai multor familii.

Iată-le pe ale noastre, înșirate frumos

1.Cu cât încerci să-i creezi, bebelușului, un mediu cât mai steril, cu atât el va linge mai multe tălpi de pantofi!

Că le linge, le linge, dar paradoxul este că face asta, în timp ce tu nu-l vezi, desigur, pentru că ești ocupată să îi fierbi biberoanele, tacâmurile, suzetele și vesela.

Da, Tudor pe la 8 luni lingea talpa de la sandaua lui Radu. Talpa!! Nu breteaua sau cataramele, ci talpa. Cu toata limba așa cum se mănâncă înghețată.

Dar important e că primea numai suzetă sterilizată și că vesela cu care intra în contact era spălată cu detergent eco, bio, neapărat.

2.Cu cât e mai gustoasă mâncarea pregătită copilului (gustoasă, judecând la modul obiectiv) cu atât lehamitea de pe fața lui e mai evidentă!

Adică paste ‘al forno’ NU, friptura înăbușită la cuptor NU, cartofi copți cu unt NU. Bleah!

Daaar, totul până la nisip. Ăla DA, DA, DA cu zece mâini  de-ale lui Tudor. Nisip fin cu scoici, buuuun!  Dar, ce te faci că nisipul era prea fin pentru gusturile lui Tudor, îi scapă printre degețele, nu-i ajunge în stomac exact cât și-ar dori. Nu-i problemă, Tudor se orienteaza imediat-adică nisipul ăsta e prea fin, grătarul meu prea fad, dar nisipul umed de pe malul mării numai bun, ca și consistență și gust, bănuiesc.

Nu-i bai, căci părea să îi placă și să îi țină și de foame, dar, litoralul nostru este plin de mucuri de țigară, despre care sper că nu i-au ajuns în gură, sper.

Dar important e că pieptul de pui cu care-l fugăream eu pe plajă este din pui crescut liber, fără hormoni, stres și aditivi.

3.Cu cât există mai multă varietate la produsele de bebeluși, cu atât părinților le vor lipsi fix produsele esențiale!

Când s-a născut Radu, v-am mai povestit ce bine mi-a fost. De  informat, m-am informat puțin, prieteni cu copii nu, mediul online nu prea exista pentru mine, în Olanda nu exista varietate la  cosmetice, formulă, biberoane și altele de țin de îngrijirea bebelușului. O singură marcă, de preferat proprie și aia e, cumpăram, nu alegeam. Nu aveam varietate, dar am avut în casă toate produsele esențiale.

Eeeee, alta-i povestea la Tudor! Păi poți să te duci la BebeTei, fără să-ți pui întrebări serioase cum că toate cremele de le-ai folosit până acum sunt cel mai mare rău, că uite acum vezi pe raft creme și mai bio și mai fără parabeni decât alea de le ai tu acasă. Deci ai fost chiar inconștientă până acum, dar noroc că ai ajuns azi la farmacie și-ți poți îndrepta greșeala.

Da, ai creme și cremuțe din cele mai eco ingrediente din cele mai virgine tări, dar îți lipsește tocmai crema clasică pentru iritație scutec, că-i cu zinc și-i și parfumată, deci doamne ferește!

4.Cu cât ești mai mândru de argumentele tale solide, pe care i le prezinți cu aer de învingător copilului, cu atât mai rapid și frumos sunt respinse de acesta!

Noi încercăm să-l convingem pe Radu că trebuie să înceapă înotul. Fiind pe plajă, tatăl lui a găsit argumentul suprem

Bine, Radu, eu o să mă duc în larg, în apă, să inot, tu ce o sa faci? O să stai pe mal, în loc să fii cu mine în apă’

Radu, se gandește îndelung. Gata, zic eu, stai că l-am convins, normal, adică, că l-am convins, că el vrea să facă ce face tati tot timpul, că oricum e țelul lui în viață, declarat. Ce deștept e Paris, nu degeaba l-am ales să fie tatăl copiilor mei. Pffooooa, cred că acum Radu, se gândește cum să ne roage să ne întoarcem mai repede la București  ca să înceapă cursurile de înot. Și ne-a adresat rugămintea

‘Tati, cand te duci în larg, să iei și o galeată! …….Ca să-mi aduci apă, să ma joc în nisip! Durează mult până te întorci?’

5.Cu cât ai niste planuri stabilite clar, în funcție de programul copilului desigur, cu atât el are altă părere, diametral opusă simțirilor tale!

Bebelușul meu, devenit toddler între timp, deja are o rutină clară. De doua luni de acum, nu s-a întâmplat să aiba alt program de somn decât cel stabilit. Dimineața, la 10, doarme pentru 40 de minute. Pe ceas!

Buuun, deci dacă stabilim la 13 o ieșire cu alți prieteni cu copii sau nu, sau vreo programare la vaccin e numai bine. Avem timp să ajungem așa lejer, fără stres și grabă. Mnnnnda! Adică nu! Exact în ziua cu pricina, în loc de ora 10 copilul se va culca la 11 și în loc de 50 minute, va dormi 2h30.

Și lasă că-ți pare rău că întârzii, anulezi sau ratezi ieșirea, dar adevăratul regret este că, tocmai acum când doarme și el mai bine de 2 ore, tu nu poți să te bucuri. Căci stai ca pe ace ca să se trezească odată.

6.Cu cât este mai obosit, cu atât mai mult va dura operațiunea ‘culcat copil’!

Pfoooaai, ce bine, de abia aștept să ajungem acasă, după ziua asta plină, o sa pice lat Tudor, îți dai seama la cât s-a zbenguit, mai ales că i-a trecut de mult și ora de culcare.

Aproape merită toată oboseala de peste zi, numai ca să adoarrrrmă el instant acum.

Mnnnndaaa! E adevărat, dacă instant înseamnă legănat, plimbat cu căruțul, cântat..și de la capăt. După 2 ore de instantanee de-astea, pică lat și bebelușul nostru.

7.Cu cât calculele sunt mai exacte și planurile mai previzibile, cu atât comportamentul copilul va fi mai imprevizibil!

Așa, deci plecăm la drum, fix la ora lui de somn, chiar un pic peste, ca să fim siguri că doarme în mașina. Tocmai bine, două ore, liniște și pentru noi.

‘Nu știu ce părere ai, tu, P., dar mie îmi vine să mă pup de ce bine gândesc, suntem așa de organizați și deștepți cum ne gândim noi, la toate’.

Și copilul, va sta cu ochii mari cât cepele cam 1h50, când îți zici ‘lasă că e bine că nu a adormit, îl culcăm acum când ajungem acasă, tocmai bine’.

Și ar fi bine, dacă nu decide să adoarmă fix când parcăm mașina..Hmm, dacă îl trezim acum nu mai scăpăm de morocăneala lui o săptămână.

8.Cu cât durează mai mult să îi pregătești masa, cu atât mai repede va ajunge pe jos!

Pfiu, ce mândră sunt de mine, ia uite ce minunătie de budincă de mei, cu banane si carob i-am pregătit. Cred că-l dau gata pe Tudor, numai de o miroase și  se îndrăgostește de ea.

O așez frumos pe masa lui, numai că, firea mea umană m-a făcut să strănut și eu între timp..și știți că la strănut trebuie să închizi pentru o secundă ochii, nu se poate altfel, oricat as exersa…și dacă mi-a trebuit să strănut, budinca zăcea la picioaele mele.

Hhmm, îmi pare rău Tudor,  dar să știi că o luăm frumos, o punem în caserolă și când ți-e foame tot din asta mănânci…nu-ți face griji, suflu în ea, să alung praful, bineînțeles, ce fel de mamă mă crezi?

9.Cu cât tonul e mai ridicat, cu atât ‘ignore-ul’ copilul mai pronunțat!

Eu îi rog, pe diverse tonalități, pe Tudor și pe Radu de șasesutecincizeci de ori de zi să nu mai țipe atât de tare.

Așa, și? Ce nu înțeleg eu și-mi explică Radu tot timpul este că el este leu, Tudor este puiul de leu și așa vorbesc leii între ei, că doar nu știu să vorbească ca oamenii.

A da, și eu sunt o biată gazelă rătacită care poate deveni oricând prânzul lor, dacă mai emit atâtea pretenții. De la Radu înștiințare.

10. Toată oboseala pe care o simți și o resimți, de de-abia aștepți să se culce copilul seara dispare ca din senin, în momentul în care el adoarme și teoretic te poți culca și tu. O dată cu adormirea lui, ca prin minune are loc așa un ”boost” de energie pentru părinte.

Dacă și pe tine, viața te-a învățat aceleași lecții, spune-le și prietenilor tăi. Sharing is caring!

About the Author

Anca Arau
Author with 143 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Despre mine&blog