Fix așa, copile drag! Ce ție nu-ți place, altuia nu face! Cred că nu este zi în care să nu rostim, în fața copiilor, sub diverse forme, acest îndemn, încât Radu, îndreptățit fiind, nu zic, mi-a zis zilele trecute:
Aoooleeeu, doaamnne, mami, nu mai spune așa!
Nu-i place să audă, dar răspunde cel mai bine, și-și corectează cel mai ușor ”abaterile” când se transpune în locul victimei, ca să zic așa:)
Să vedeți!
Acum vreo 6 luni, Radu era la bazin, împreună cu tatăl lui. Cum punea mâna pe o plută, un alt băiețel, un picuț mai mare, aflat și el la buza piscinei, venea și îi lua pluta din mână. O dată, de două ori, de zece ori! Radu lua altă plută, brusc băiețelul respectiv o vroia pentru el. De nervi, Radu a început să plângă.
Și eu am ținut minte!
Și îl îndemn să-și aducă aminte cum s-a simțit el când altcineva îi smulge jucăriile din mână, de câte ori procedează și el la fel (des), cu fratele lui mai mic, Tudor. Funcționeză perfect!
!Sfat! Radu, ție ți-a plăcut când băiețelul de la piscină, îți smulgea pluta din mână, imediat cum puneai mâna pe ea? Tu faci la fel, acum cu Tudor! Nu-i smulge trenulețul din mână! Joacă-te cu mașinuța!
Și, brusc își aduce aminte cum s-a simțit el atunci și renunță a-i mai lua trenulețul.
Acum o lună, Radu a fost gonit de la joacă de prietena lui bună de la bunici, care în momentul acela vroia să se joace doar cu verișoara ei.
Mi-a părut rău pentru Radu, dar m-am bucurat că mi-a povestit ca să-l determin și pe el, să fie măcar diplomat când gonește pe cineva.
!Sfat! Adu-ți aminte cum te-ai simțit, Radu, când te-a gonit Daria! Și gândește-te la asta de câte ori îl gonești și tu pe alții, pe un ton arțăgos. Înainte să țipi ”pleacă” gândește-te dacă ți-ar plăcea să auzi acest ”pleacă” la adresa ta. Dacă nu ți-ar plăcea, nu-l mai rosti nici tu!
Își amintește și rezonează! Și încearcă să se corecteze, nu-i iese încă de fiecare dată! Dar de asta suntem aici, ca să-i amintim de fiecare dată cum s-a simțit și el când l-a gonit Daria.
Dar te-ai supărat pe Daria?
Aaaa da! Azi, da! Dar mâine tot mă joc cu ea! De-abia aștept să se facă mâine!
Tot recent, tot la bunici, Radu se mâhnește de câte ori, copiii mai mari îi spun că nu se poate juca cu ei căci el este mic și nu știe nimic.
Mă lasă doar să mă uit, dar e așa ușor ce fac, am înțeles imediat jocul! Dar nu mă lasă să joc și eu. Deși eu chiar știu! Au zis că sunt mic că nu știu să zic ”r”
Păi, Radu, ”r” este un sunet dificil. Ei au 10 ani, normal că-l pronunță bine!
Nuuu, că au zis că ei zic ”r” de la 4 ani!
Și aici, chiar l-au atins la punctul sensibil. Radu a mai auzit pe stradă și alte remarci la adresa lui, cum ar fi că este ”un bebeluș mare și urât”, cuvinte adresate de o fetiță de vârsta lui. Dar aceste cuvinte nu-l ating deloc, el știe sigur că nu este bebeluș și nu are niciun dubiu asupra faptului că este frumos. Cu ”r-ul” în schimb este un punct sensibil, știe că nu îl pronunță, deși majoritatea copiilor de vârsta lui zic clar acest sunet.
!Sfat! Buuun, ține minte, aici, acum, cum te simți când alții râd de o slăbiciune de a ta. Și să-ți amintești de asta de câte ori te gândești să râzi și tu de un copil mai mic care nu vorbește corect sau de colegul tău care poartă aparat dentar sau ochelari de vedere.
Să nu uiți cum te-ai simțit azi! Și să-ți amintești de asta de câte ori de porți ca un bully cu un alt copil.
Și da, mi se pare că lumea ar fi mai bună, dacă și noi, oamenii mari ne-am transpune în locul celui despre care gândim urât. Dacă înainte de a ne lăsa mintea să gândească ce-i mai neadevărat și gura să grăiască ce-i mai nepotrivit, ne-am aminti de acest citat:
Everyone you meet is fighting a battle you know nothing about it. Be kind! Always!
Fiecare persoană pe care o întâlnești duce o luptă de care habar nu ai! Fii bun! Întodeauna!
Anca Arau
Leave a Comment