Dialoguri de 6 decembrie- acum banale, peste ani, monumentale

Anul acesta nu am făcut nicio poză. Nici la ghete goale, așezate sub brad, nici la ele pline de darurile bătrânului. Dar vreau să creionez descriptiv această zi ca să rămână în istoria familiei noastre. Iar peste 30 sau 40 ani când vom pregăti cadouri pentru nepoții noștri să le povestim ce făceau părinții lor în această zi, despre ce vorbeau și cum se bucurau..sau nu:)

Astăzi par niște dialoguri atât de banale (pentru că sunt), dar sunt sigură că în timp vor deveni momentale. Și le vom rememora plini de emoție și nostalgie.

6 decembrie 2017, ora 7.30.

– Aaaa, mami, știi ce am visat? Că moșu mi-a umplut ghetele cu jeleuri. Că mi le-a răsturnat în ghete, așa fără ambalaj.

-Jeleuri, mă, Radu? Păi hai, du-te să-l iei pe Tudor să vedeți ce e în ghete!

-Tudoooor, hai, vii?

-Mniiu!

-Hai să vezi, Tudor, poate ți-a adus mango!

Gata, l-a convins și pe Tudor, dacă-i rost de mango, se grăbește și mezinul nostru!

-Ia uite, mami (zice Radu), lui tati i-a adus șosete, dar chiar nu înțeleg de ce, CĂ ARE!

-Mangooooo! se bucură și Tudor, în timp ce Radu măsoară portocala lui cu a lui Tudor. Cu mâna stângă ținea portocala lui cu mâna dreaptă portocala lui Tudor. Le compara atât calitativ (în urma controlului, la a lui a observat o zonă verde) cât și calitativ (brațele lui fiind pe post de talere de balanță)

-Dar mami, sigur e portocală și a mea? Că pare grapefruit și mie nu-mi place grapefruit-ul!

-Tudor, ai văzut ce ai primit?

-Baa Da! Mamiii, tai, mango!

-Dar cine ți-a adus ție, mango?

-Mami!

-Nuuuuu, hahahha, moșu ți-a adus cadouri, Tudor, îl lămurește, iar Radu.

-Ba nu!

-Dar cine zici tu că ți-a adus mango, Tudor?

-Mami, tati!

Ca în fiecare an, îi pregătesc în ajun că Moș Nicolae vine cu fructe, mai mult, cu jucării spre deloc.

-Vrei să zici dulciuri, poate? Adică mie siiiiguuur îmi aduce dulciuri că eu mănânc și dulciuri.

Radu a primit niște cartonașe cu jocul de șah, fructe și dulciuri. Tudor o tăbliță de scris, fructe și o ciocolată mică Kinder. Radu a presupus că e o greșeală și a mutat ciocolata în ghetele lui.

-Tudor nu mănâncă dulciuri, că e mic, cred că e a mea!

Părinții lui Radu și Tudor au primit mandarine și șosete, deși nu au nevoie, că mai aveau șosete, după cum a constatat Radu.

5 decembrie 2017

În această zi, împodobim bradul și declarăm deschis sezonul sărbătorilor de iarnă. Mie îmi plac figurinele în brad, lui Radu îi plac globurile. Mie îmi place să fie o singură culoare predominantă, lui îi place să fie cât mai sorcovă, mie îmi place ca în vârful bradului să punem o căciulă de Moș Crăciun, lui Radu îi displace profund acest vârf. Mie îmi place ca toate globurile alea colorate de-i plac lui Radu să fie așezate la un loc, grămadă, sub brad. Cum am făcut anul trecut.

05 decembrie 2016

Ia alea de sub brad!!! Bine ca le ai pus peste tot! Unde vrei sa mai puna Mosu’ cadouri?! Poate crede ca deja avem cadouri!

Bradul nostru de anul acesta este împodobit cu globuri de toate culorile și pe post de vârf are o căciulă de ren. Ați ghicit cine l-a împodobit, da?:)

Și, Mos Nicolae e bătrân, nu?
-Păi da, Radu!
-Câți ani zici că are?
-A, nu stiu exact!
-Nu exact, așa în jur de..90 de ani? Sau 80? Sau poate are 100? Că doar nu o avea 120 de ani?! Nu o fi cel mai bătrân om din lume..Mai vine și cu sania….

Mă opresc aici cu dialogurile lor și ale noastre din 6 decembrie și voi completa cu dialoguri ulterioare din anii ce vin.

Și stați așa, că vine Crăciunul, acolo-i altă mâncare de pește. Alte amintiri, alte nostalgii.

About the Author

Anca Arau
Author with 91 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Despre mine&blog