Cu cât se mai cumpără un dinte de lapte?

Mdeeeeciii (ca să încep cu o concluzie):

Tudor este născut în noiembrie. Primește cadouri. Sărbătoritul mai multe, fratele mai puține. Dar cadouri, primesc amândoi.

În decembrie vin cei doi moși, în vreo 10 locuri, așa. Și Radu și Tudor primesc cadouri.

În ianuarie este ziua de naștere a lui Radu. Amândoi primesc cadouri. Sărbătoritul unul mai mare, fratele unul mai mic.

În aprilie primesc cadouri de la Iepuraș.

Eu nu cred că există acest Iepuraș, dar cadouri tot le luăm- ca de Paște.

În iunie este ziua lor, a copiilor.

Buuun, deci cel puțin de atâtea ori primesc cadouri pe an. Știam. Toți copiii primesc cadouri cu aceste ocazii.

Dar ce nu știam eu este că acum la copii vine și Zâna Măseluță.

Am aflat de ea întâmplător, că pe vremea mea atunci când ne cădea un dinte de lapte, îl aruncăm pe spate, pe acoperișul casei, rugând-o pe zână să-l ia pe acesta și să ne dea altul mai puternic.

Nu știu cum procedau copiii care locuiau la bloc, dar toți dinții mei de lapte sunt pe garajul casei.

Acum vreo 2 săptămâni:

Radu, ți se mișcă vreun dinte?

Da, 3!

Oau, super!

Mami, când o să-ți cer pernă, într-o noapte să nu întrebi de ce, da? (el nu folosește pernă la somn)

Și atunci, mi-a picat fisa. Stai așa că am mai citit undeva, că acum copiii pun dintele sub pernă, Zâna vine îl ia și le lasă bani în loc sau cadouri.

Ieri dimineață:

Se trezește Radu, fără un dinte de jos. Yeeei! Felicitări! Eu am o slăbiciune pentru copiii știrbi 🙂

Și-l întreb cum vrea să procedăm. Fiind primul dinte, deci o premieră, i-am propus niște variante: să-i iau un cadou supriză, să mergem împreună să-și aleagă el ceva sau să îi dăm bani pentru pușculița lui.

Aaaaa, gata mami, deci tu chiar nu știi..

M-am gândit eu așa și i-am dat 100 lei, în schimbul dintelui- el chiar păstrează banii așa că m-am gândit că oricum nu pierd nimic.

Am zis că e capitol încheiat. Așteptăm ceilalți dinți de lapte, acum.

Aseară, la culcare:

Mami, dar unde este dintele meu?

Dă-mi-l!

I-l dau. (Am crezut că vrea să-l vadă, doar)

Acum adu-mi o pernă. Dar să fie comodă.

Își așează perna pe mijlocul pătuțului. Își pune dintele sub pernă. Se culcă.

Iar eu mă apuc să citesc pe net ce am de făcut. Cică bani. Îl întreb și pe P.

Păi da, pune-i 50 lei sub pernă.

Ok, dar întâi să mi-i iau înapoi pe aia 100 pe care i i-am dat, că și așa îi lăsase de izbeliște.

Da, pune-i 50, nah, o dată îi cade primul dinte.

Păi nu, că am citit că trebuie la fiecare dinte.

Adică tu vrei să zici că o să ne coste zece milioane dantura lui de lapte?

Mai mult, că aud că Zâna plătește măselele mai bine.

Azi dimineață.

Se trezește. Caută sub pernă. Flutură cei 50 de lei.

Aaa, ai bani, Radu. Este bine așa?

Mnnnuuu prea!

Păi dar cât trebuia să primești? Sau trebuia altceva? Ca să știu și eu..

Trebuia să-mi lase un ban de aur, în valoare de 50 de lei.

Eeee, uite, că asta nu scria pe internet. Așa că dau eu sfoară-n țară ce oferă această Zână în schimbul dinților de lapte.

Sursa foto titlul: Dintele lui R.