În mașină- un drum (orice drum)

Urcăm în mașină. Punem copiii în scaune. Ne punem și noi centurile și pornim…dialogul.

-Io mă uit pe deam. Să nu fatem acctident. Tă văd dacă vine pe noi o machină otie.

-Și ce Tudor, dacă te uiți tu pe geam și vezi o mașină roșie ce rezolvi? Mare chestie…Unde era deșteptu” pământului…

-Nu mai dite ata, Adu!

Mâini întinse, unul spre altul, țipete, obiecte vestimentare care zboară pe la ei pe acolo.

Eu, având experiență mare în gestionarea confilctelor intervin 😀

-Cine vrea să mănânceeeeee???

-Ce ai?

-Alune, migdale, biscuiți, nuci.

-Ava! (Altceva, pe limba lui Tudor)

– Rondele de orez, miez de dovleac.

-Ava!

-Mere, persici, banane.

-Ava!

-Altceva nu avem Tudor.

-Mami, pune cd-ul ăla cu capitalele și cu dinozauri, mă roagă Radu.

-Nuuuu, antă mungă!!

-Tudor ascultăm acum muzica asta cum a cerut Radu și apoi punem ce cd vrei tu.

-Io pun!

Sunt toate țări cu râuri și văi..Eu vă întreb așa cunoasțeți Europaaaa? Noi spunem că da,întreabă-ne cevaaaa…

Taaaaaațțțțțțiii, Adu! Taaati din guă! Antă mungă!!! Io veau cu tien-uuul.

Trenulețul muzical a plecat din gară și pe toți ne-a luat cu el pentru a treia oară…

-Aoleu, m-a înnebunit Tudor cu melodia asta!! El altceva nu știe, mami!

-Taaaați Adu, nu aud mimica!

3 minute întregi de liniște. Și apoi, 100 decibeli mai târziu, se aude răcnind…

-Maaaai ieeeepeeede!!

-Tudor, nu tu nu vezi că sunt mașini? Ce vrei să facă tati să se urce pe ele? Așteaptă..

-Io nu atept!

-Aaaaa, Tudor, uite Ikea…

Ikea da, io am fot, am mâcat, mammamdppapappapPAPapapapapa, adică 10 minute de monolog mai mult sau mai puțin descifrabil.

-Mă aude iva?

-Da Tudor te auzim.

-Dar ce zicea, mami?

-Aaaaa nu știu.

-Taaaaatii, dar după București care e al doilea oraș după numărul de locuitori?

-Tați, Adu! Io bombec acum!

-Nu, nu, deci nu-i corect!! Numai Tudor vorbește. Eu nu pot să zic nimic. Îmi vine să-i dau una în cap ca să tacă.

Se întind unul spre altul cât le permit centurile, se împing, țipă. Noroc că mama e pregătită:

-Cine vrea să mănânnnceee?

-Ce avem?

Reiau tot bagajul alimentar.

-Vau io mălr!

-Este în sfârșit liniște. Tudor mănâncă măr. Radu piersică.

-Așa că pentru prima oară îmi întorc privirea spre P. și mă apuc să-i povestesc ceva ce mă țineam de câteva zile.

-Li-ni-teeee! Doame Vaca!! (vaca este plușul lui, ca să nu fie niciun dubiu)

Pfoa, cât mai avem P? Că mi se pare că mergem de 3 zile cel puțin? întreb în șoaptă, desigur ca să nu trezesc vaca…

Mai avem 25 de km și ajungem la Ploiești…

About the Author

Anca Arau
Author with 165 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Magazin online de cadouri. Pentru a fi oferite cu drag unui copil isteț, frumos, poznaș și drăgălaș, așa ca toți copiii.

Archives