La sfârșit de an, să ne facem unii, altora ”un favor”. Să învățăm să (ne) acordăm primul ajutor. Leapșa pentru viață.

Și să spunem despre primul ajutor așa cum spunem despre celulele stem, pe care le colectăm la naștere.

Eeee, să fie, sper să nu am niciodată nevoie de ele.

Să știm să acordăm primul ajutor dar să nu fie nevoie niciodată să apelăm la cunoștințele noastre.

Dar dacă e nevoie să știm cât, cum, când și ce trebuie făcut. Ca nu cumva să ne moară sub ochi, oameni dragi sau simpli trecători, care ar putea fi salvați. Că noi dăm din stânga-n dreapta și am vrea să-i salvăm dar sunăm la 112 și așteptăm. Iar acele 3, 5 sau 10 minute, de multe ori, fac diferența între viață și moarte.

Spuneți drept, că doar suntem printre părinți informați aici.

♥Am citit cărți  ori articole de specialitate înainte de a deveni părinți?

♥Am partipat la cursuri și evenimente dedicate creșterii unui nou-născut?

♥ Ne-am documentat temeinic să nu ne lipsească nimic din cele necesare creșterii copilului- am cumpărat și sterilizator, nebulizator, umidificator, suport pentru cădiță și colac de baie pentru nou-născut, creme de față, de fund, de corp, de baie, de vreme, de vânt, de dermatită, de calmare, de noapte, de zi, pompă de sân?

♥Știm exact ce temperatură optimă trebuie să fie în casă, ce umiditate în camera copilului,  cum trebuie așezat copilul în pătuț, cât de des trebuie să râgâie, câți pamperși trebuie să ude într-o zi, când trebuie să zică primul mama și când să stea în fund sau să se rostogolească?

Bineînțeles că avem de toate că doar vorbim despre cel mai important și de valoare ”bun” din viața noastră și bineînțeles că știm, că doar suntem părinți informați.

Ne informăm, citim și cercetăm necontenit despre dezvoltarea copilului dar, mai rar se întâmplă să ne documentăm cum se aplică manvera Heimlich unui bebeluș, de exemplu.  Ori cum se face masaj cardiac sau care sunt măsurile de reanimare la sugar și copil.

Nu ne-a interesat niciodată să aflăm cum oprim o hemoragie, cum tratăm o arsură, care este primul lucru pe care îl facem în caz de fractură sau luxație ori cum se pune un bandaj sau o atelă.

Pentru că nu suntem obișnuiți să acordăm importanță acestui aspect.

Pentru că nu ni se poate întâmpla nouă.

Și, celor mai mulți, nu ni se întâmplă. Copiii se fac mari.

Devin adulți.

Adulții care formează statistica îngrijorătoare din țara noastră.

O țară campioană în Europa.

La neștiința în a a acorda primul ajutor. 

Voiam să vă povestesc despre o prea-utilă-campanie, derulată și implementată în ultimele 2 luni de Asociația Edit,  în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și I.G.S.U.

Se numește #leapșapentruviață acest proiect și este menit să adauge plus valoare nevoii de pregătire a societății în ceea ce privește însușirea regulilor de prim-ajutor de bază.

#Leapsapentruviata a ajuns pe rând la Șerban Pavlu, Marius Manole, Andi Vasluianu, comedianții Teo și Costel, artiștii Deliric și DOC, Blogul lui Otravă și Selly, care ne arată, creativ și foarte informativ cum se acordă primul ajutor în diferite situații, scopul proiectului fiind de a trage un semnal de alarmă asupra importanței cunoașterii corecte a manevrelor de resuscitare precum fast CPR- hands only, manevra Heimlich, îngrijirea unui membru rupt, arsuri sau stoparea unei hemoragii. 

Iar în contextul în care 90% dintre români nu cunosc tehnicile de prim-ajutor, eu zic că este o campanie care poate salva vieți. La propriu.

Că până la urmă, și în cazul accidentelor rutiere, dacă nu se încep manevrele de resuscitare în primele 4-5 minute, intervenția ambulanței poate fi tardivă, de aceea primul ajutor este esențial pentru o persoana rănită.

Decât să nu știm să acordăm primul ajutor, mai bine să știm și să nu fie nevoie. Pfoa, ce propoziție inteligentă am scos din mine :))

Dar când aveți un pic timp, uitați-vă la aceste video-uri, durează 3-4 minute fiecare, sunt și amuzante și bine regizate și ne învață și ceva atât de valoros.

Pierdem un pic de timp, vreo 20 de minute dar putem câștiga timp pentru viață amenințată. Găsiți toate clipurile, fie pe pagina de facebook a Asociației Edit, fie în acest articol IQADS. 

La sfârșit de an, să ne facem unii, altora ”un favor”.

Să învățăm să (ne) acordăm primul ajutor.

Și doamne-ajută să nu fie niciodată nevoie să aplicăm ce am învățat.


Photo by Kira auf der Heide on Unsplash

About the Author

Anca Arau
Author with 399 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă de băieți și așa mai departe ;)

Magazin online de cadouri. Pentru a fi oferite cu drag unui copil isteț, frumos, poznaș și drăgălaș, așa ca toți copiii.

Archives

Mulțumesc și mulțumesc