Să fii diferit, chiar și în sensul bun, când ești copil, cred că este o suferință

Mă gândeam eu, așa, cât de mult ne dorim, adulți fiind, să fim altfel decât ceilalți, să fim originali, să fim mai cu moț, să ieșim în evidență, să fim diferiți. Și ce mult îi admirăm pe cei care nu sunt chiar ca toată lumea.
 
Și cât de puțin își doresc acest lucru copiii 🙂
 

Să fii diferit, chiar și în sensul bun, când ești copil, cred că este o suferință.

 
Mi-a rămas în minte acest pasaj din ”La Rasărit de Eden”. Zice Steinbeck așa:
 
”(….)Majoritatea copiilor au o groază față de asemenea deosebiri. Ei vor să arate, să vorbească, să se îmbrace și să acționeze la fel ca toți ceilalți. 
 
Chiar dacă stilul vestimentar este absurd, pentru un copil e dureros și trist să nu poarte o asemenea absurditate. 
 
Dacă s-ar accepta colierele din cotlete de porc, copilul care nu ar purta cotlete de porc ar fi trist.
 
Această sclavie față de grup se extinde firesc asupra oricărui joc, a oricărei acțiuni, sociale sau de alt gen.
 
Copiii folosesc această uniformitate protectoare pentru siguranța lor”
 
 

Ce spuneți?

 
Vi se întâmplă să le cumpărați lucruri, de exemplu, doar pentru că alți colegi au?
 
Să facă colecții de te-miri-ce, doar pentru că toți ceilalți fac?
 
Să asculte muzica care nu ne place și nu pare să le placă nici lor, doar pentru că asta asculta toți ceilalți? 
 
Și noi să nu înțelegem și să le spunem ce grozavi sunt ei, cum să-și dorească să fie ca toți ceilalți, când ei sunt 10 clase peste?
 
Nu e vorba că e ceva nou, știm cu toții că nevoia de apartenență la grup este o experiență cunoscută și trăită de fiecare în parte și asta căutăm încă de când suntem mici- să fim văzuți, auziți, apreciați. Apartenența la un grup, fie că vorbim de grupul colegilor de clasă, de muncă, de vecini ori prieteni, contribuie la starea noastră de bine.
 
Dar, cred că mi-a plăcut ce zice Steinbeck, pentru că, dacă la adulți- apartenența la grup se face pentru că avem interese comune, idealuri comune ori ne găsim în grup motivația și energia de a merge mai departe- copiii își doresc să fie ca toți ceilalți, să nu iasă în evidența cumva, pentru siguranța lor.
 
Iar pentru stima de sine, pare foarte important să poarte și ei cotlete de porc la gât, dacă așa ar purta toți colegii:) 

 

About the Author

Anca Arau
Author with 443 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă de băieți și așa mai departe ;)

Archives