Știți proiectul, desigur!
Este al 7-lea an consecutiv în care Tedi, împreună cu învățători din toată țara și cu reprezentanți ai Poliției Române, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, ajunge în sălile de curs- fizic sau online- pentru a-i învăța pe elevii de clasa I să îşi însuşească informaţii noi şi utile pentru creşterea siguranţei lor în drum spre şcoală, la şcoală, în mediul online sau atunci când sunt singuri acasă.
Așadar, la invitația lui Tedi, așa cum spuneam, m-am dus, într-o dimineață de marți, 17 mai până la…Satu-Mare. La Școala Gimnazială Ion Creangă. Clasa doamnei învățătoare Margareta Pop. Virtuală călătoria, desigur.
M-am așezat în prima bancă de la geam (adică în fața laptopului) și am asistat la o lecție extrem de utilă și interesantă cu titlul: Mersul pe bicicletă în siguranță/ Copilul ca pasager.
Liviana Chiorean, Comisar Șef de Poliție a interacționat tare frumos cu copiii despre ce înseamnă pentru cei mici siguranță.
Să nu cad
Să nu mă lovesc
Să nu pățesc nimic
Să nu merg cu viteză
Să nu trec strada fără să mă asigur
Să nu traversăm pe roșu
Să fim atenți la mașina care vine cu viteză chiar dacă este verde.
Au răspuns, rând pe rând, copiii.
Răspunsuri excelente toate, nu?
Și dna polițist a prezentat frumos și inspirat, cu jocuri și bucurie, dar și copiii deștepți, responsabili și atenți. Aproape că Tedi nici nu a mai avut ce să le spună.
Doar să recapituleze:
Vârsta minimă legală pentru a merge cu bicicleta pe drumurile publice cu Kiki (așa cum a numit-o un elev pe bicicleta lui) este de 14 ani. Deci, copiii de vârsta lor merg frumos pe lângă Kiki până ajung în parc.
Traversarea străzii, indiferent de vârstă, se va face pe lângă bicicletă, niciodată pe aceasta.
În mașini, copiii circulă mereu asigurați corespunzător
Când traversează strada, se asigură stânga-dreapta de mai multe ori, indiferent că semaforul arată culoarea verde.
Nu folosesc căști când traversează, nu stau cu ochii în telefon. Dar ei oricum sunt mici pentru telefoane și muzică pe stradă:)
Nu aleargă, nu se împing, nu se grăbesc.
Și apoi i-a verificat pe copii că acum știu cu adevărat. Chiar dacă Tedi nu știe să vorbească, așa ca noi, oamenii, a avut 4 cartoane mari:
În autoturism, întotdeauna ne punem… CE?
Ce purtăm pe cap când mergem cu bicicleta?
Circulăm pe stradă cu bicicleta?
Ne aplecăm peste geamul deschis al mașinii?
Și apoi au repetat împreună în cor așa:
Pentru ca mersul cu bicicleta să fie sigur, în mod obligatoriu, o bicicletă trebuie să fie echipată astfel:
în față – un „ochi de pisică”, de nuanță albă sau galbenă, în spate, de culoare roșie, iar pe roți trebuie să aibă elemente sau dispozitive fl uorescent-refl ectorizante care, în mişcare, formează un cerc continuu;
noaptea sau când vizibilitatea este redusă, bicicleta trebuie dotată în faţă cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie;
frâne eficiente (de picior sau de mână), plus un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
un clopoțel sau un alt mijloc sonor de avertizare, cu o tonalitate nederanjantă.
Oricum, ei știau atât de multe. Pregătiseră și Orășelul semnelor de circulație. Iar reprezentantul Poliției, dna Liviana Chiorean le-a spus că oamenii, mașinile, trotinetele, bicicletele formează un mare tot. Fiecare e parte din traficul rutier și este responsabilitatea fiecăruia de a ne face corect partea, de a ne informa, a rămâne în singuranță și de a-i nu îi pune pe alții în pericol.
Avem nevoie de astfel de inițiative? Hmmmm, nici nu știu ce să zic:)
Ia să ne uităm pe statistici:
Suntem țara cu cele mai multe accidente din UE.
Avem cele mai proaste drumuri.
De multe ori, copiii nu sunt asigurați corespunzător.
Nepermis de mulți copii mor în accidente rutiere în țara noastră.
Educația pentru siguranță, deși atât de necesară, lipsește din curricula școalară.
Deci, ce credeți, avem nevoie?
Bravo, copii!
Bravo, doamna învățătoare Margareta Pop!
Bravo, cms sef poliție Liviana Chiorean!
Mulțumim, Tedi, că ne-ai adus la un loc, pe toți!
Foto cover: FreePik
Anca Arau
Leave a Comment