Dacă rolul părinților este să le dea aripi copiilor, al fraților este să-i aducă cu picioarele pe pământ

 
 
Tudor, la cei 7 ani ai lui, își dorește foarte tare să devină un jucător faimos de fotbal. De fapt, e aproape sigur că va deveni. Consideră că are mare ghinion că s-a născut în România, că dacă se năștea în Brazilia, de exemplu, era următorul Pele, cel puțin.
 
 
 
Nu, nu joacă fotbal decât în casă și o dată la 2 zile în curte, pentru 10 minute.
 
Dar își dorește extrem de tare să îl înscriem la fotbal. Îmi zice în fiecare zi. Și până o să înceapă, își face planuri. Pe ce poziție va juca, cum o să îi facem galerie la meciuri, că el vrea să fie portar, dar mai bine să nu vină Radu la meciurile lui, că siguuur o să strige din public că s-a aruncat greșit, că e varză.
 
 
 
Mbappe e preferatul lui, acum își dorește costum cu el și își propune ca la 23 de ani să fie cel puțin de bun ca Mbappe 😀 Nu, nu pare genul care să facă fotbal.
 
Și ne întreabă:
Crezi că o să fiu bun?
Mama: Bineînțeles!
Tata: Sigur ca da!
Fratele: Tu te sperii când vine mingea spre tine, cum să fii bun?
 
Dar pe ce poziție crezi că o să mă pună să joc când o să mă înscrii la fotbal?
Mama: Păi portar, dacă tu te pricepi atât de bine la asta.
Tata: Atacant sau mijlocaș ofensiv, că tu așa îți dorești, nu?
Fratele: În cel mai buuuun caz, rezervă! 😀
 
Pentru că dacă rolul părinților este să le dea aripi copiilor, al fraților este să-i aducă cu picioarele pe pământ.
 
Daaaar, nici fratele mic nu-i rămâne vreodată dator fratelui mare. Încă de când era mic, mic:)
 
https://ancaarau.ro/2019/11/cateodata-sa-ai-un-frate-mai-mic-este-asa-o-binecuvantare/

About the Author

Anca Arau
Author with 443 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă de băieți și așa mai departe ;)

Archives