Am urmărit cu interes un proiect care se încheie luna aceasta și cred că merită povestit, pentru că pornește de la o idee simplă, dar rar pusă în practică până la capăt: că o carte bună poate fi mai mult decât o lectură plăcută, poate fi un instrument real de lucru cu copiii, în clasă sau acasă.
Editura Didactica Publishing House (DPH) finalizează la 31 august 2026 proiectul „Puterea literaturii europene pentru copii în prevenirea bullyingului”, cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Europa Creativă. Timp de doi ani și jumătate (martie 2024, august 2026), echipa DPH a tradus și publicat în România 23 de titluri din literatura europeană contemporană pentru copii, într-un tiraj total de 69.000 de exemplare, plus trei titluri traduse în ucraineană, pentru copiii refugiați ajunși în România.
Dar partea care mi s-a părut cu adevărat interesantă nu e doar lista de cărți, ci ce s-a construit în jurul lor.
Topul titlurilor preferate de cititori
Pe segmentul 3–7 ani, cititorii au preferat Un borcan plin cu iubire (Danielle Schothorst), Curajul de a face ce simți (Gesa Neitzel), Îmi place de tine așa cum ești (Neele) și Cărticica bunătății (Francesca Pirrone), titluri despre încredere în sine, respect, empatie și bunătate.
Pentru segmentul 7–10 ani, în top s-au aflat 12 emoții importante, care reunește 12 povești dedicate unor emoții precum bucuria, frica, furia sau tristețea, și Invincibil la bullying, care explorează reacțiile posibile în fața agresiunii, încrederea în sine și curajul de a cere ajutor.
Pentru cititorii de 10–14 ani, preferințele au mers către povești mai complexe. Umbre în curtea școlii (Ilse De Keyzer) urmărește izolarea unei fete noi într-o școală, inclusiv în mediul online. Agenția secretă a salvatorilor de cuvinte (Enrico Galiano) transformă dispariția cuvintelor într-o aventură despre limbaj, emoții și identitate. Iar Cu pumnii strânși (Andrea Franzoso) spune povestea reală a unui băiat care a fost agresor și a reușit să-și schimbe traseul, o perspectivă rar întâlnită, care pune în discuție și mediul din spatele comportamentului agresiv, nu doar efectele asupra victimei.
Ce s-a întâmplat când poveștile au ajuns la clasă
Componenta educațională a proiectului a fost testată printr-un program pilot, „Copilărie fără bullying”, în 10 școli și grădinițe din București, Dâmbovița, Suceava, Ilfov, Prahova și Mureș. Peste 700 de copii, cu vârste între 5 și 12 ani, și 10 cadre didactice au lucrat aproape șase luni cu o metodologie construită în jurul cărților, organizată în cinci module, de la cunoașterea reciprocă până la rezolvarea conflictelor.
Ce mi s-a părut relevant e evaluarea de la început: o treime dintre copii făceau cu greu diferența între o glumă și un comportament de bullying, iar 65% o făceau doar parțial. La final, lucrurile s-au mișcat vizibil: 86% dintre cadrele didactice au observat un vocabular emoțional mai bogat la elevi, 73% au remarcat că aceștia au devenit mai atenți la emoțiile celorlalți, iar tot 73% au constatat o mai bună integrare a copiilor mai tăcuți. Profesorii au mai remarcat ceva simplu, dar semnificativ: copiii foloseau mai des cuvinte care repară relații, „îmi pare rău”, „te apreciez”, „mulțumesc”.
Ce rămâne după ce finanțarea se încheie
Un lucru bun: proiectul se încheie, dar materialele nu dispar. Fișele și activitățile construite în jurul cărților vor fi puse gratuit la dispoziția profesorilor care achiziționează pachetul de cărți Antibullying, ca resursă de lucru la clasă, nu doar ca lectură individuală.
Florentina Ion, CEO și fondatoarea DPH, explică ideea din spatele proiectului: cartea bună îi permite copilului să intre, în siguranță, într-o experiență care poate semăna cu a lui, să o privească din afară și să găsească cuvinte pentru ceea ce simte, cuvinte pe care poate nu le avea înainte.
Găsiți lista completă a celor 23 de titluri și mai multe detalii pe www.edituradph.ro/antibullying.
Anca Arau
Leave a Comment