Lalele. Mai ales, lalele.

Lalele, lalele, frumoasele mele lalele..știți cântecul, nu?

Cântecul îl știți desigur!

Dar nu știu dacă știți că lalelele sunt florile mele preferate.

Nu contează culoarea, multe să fie. Hai să vă arăt cât de multe trebuie să fie.

Cam atâtea ar fi suficiente.

Dar nu sunt pretențioasă deloc, nu e musai acum să fie roșii, oameni suntem, ne înțelegem la culoare.

Dar să fie multe, da?

Hai să povestesc, așa pe repede înainte, de Keukenhof, că de fapt eu vreau să vă arăt cum e acolo, asta este important. 

Keukenhof, situat in orașelul Lisse, la jumatatea distantei dintre Amsterdam si Haga, este cunoscut ca și Grădina Europei, fiind una dintre cele mai mari grădini de flori din lume.

Deci, pofțiți de vedeți cum e în Lisse. Adică cum e drumul până la cel mai fotografiat parc din lume.

În secolul XV, parcul făcea parte din domeniul Castelului Teylingen și servea drept grădină de legume pentru Gravin Jacoba de Bacaria, de unde și originea denumirii de Keukenhof- domeniul bucătariei.

Să faceți un exercițiu de imaginație să vă închipuiți cum arată 32 de hectare pe care sunt înghesuite cele mai frumoase flori.

Hai că nu-i greu!

Spectacolul florilor durează două luni de primăvara, începând din ultima săptămână a lunii martie și până în luna mai inclusiv, cu pavilioane tematice, mozaicuri florale, vânători de comori pentru copii plus programe de festivaluri și spectacole în costume tradiționale, parade de flori și multe alte evenimente speciale.

Anual, poate fi vizitat între 20 martie–18 mai, plus-minus o zi.

Biletul costă 16 euro.

Și parcul ca parcul, drumul ca drumul, dar să vedeți minunăție de paradă de flori.

Pe la mijlocul lui aprilie, în fiecare an se organizează parada florilor.

Pe o lungime de 42 km defilează sute de care alegorice împodobite cu cele mai frumoase flori, în cele mai frumoase motive și figuri.

Dacă vreți să ajungeți anul acesta, să știți că parada începe dimineața la 9,30 în Nordwijk, poposește și defilează prin Keukenhof la 15,30 și se încheie și anul acesta și mereu, cred, în Haarlem, la ora 21. În Haarlem, adică fix unde locuiam noi. Și scopul ei a fost tot timpul să lase lumea cu gura căscată. Mi se pare corect.

Na, mai spuneți ceva. Priviți!