O să încep prin a spune că eu nu fumez, dar sunt convinsă ca și dacă fumam, la fel de tare mă enervau miile de resturi de țigări pe care le văd zilnic, aruncate pe jos, oriunde.
Mai devreme o mamă de mână cu fetița ei preșcolară, fuma. Termină de fumat, după care aruncă țigara, fix, dar fix în locul unde era, scuipând-o practic din gură. Direct acolo pe trotuarul…ăăă..plin ochi deja cu mucuri de țigară.
În weekend un părinte fuma la locul de joacă. În jurul lui, pe jos strânsese 5-6 resturi de țigară…asta în condițiile în care coșul de gunoi era la o mână distanță.
Câtă desconsiderare pentru spațiul public…
Câtă lipsă de respect pentru semenii tăi…
Câtă nepăsare pentru copiii noștri…
Și stați așa că vine vara.
Poate vreți să mergeți și voi la plajă ca să facă copiii aerosol naturali și să-și fixeze vitamina D..
Să vă pregătiți.
Nu că nu ați ști, dar la plajă e plin de mucuri de țigară, plin ochi e tot nisipul litoralui românesc. .
M-am îngrozit anul trecut și acum 2 ani. Adică m-am îngrozit mai tare după ce l-am suprins pe Tudor cu un chiștoc în gură, la un loc cu scoici mici și nisip fin.
Și vara trecută, cum Tudor tot dădea de chiștoace în joaca lui prin nisip, P, în drumurile lui spre coșul de gunoi exclamă:
-Măi, da’ ce o fi atât de greu să-ți arunci gunoiul? Cât de nesimțit să fii?
Iar Radu îi răspunde, din vârful șezlongului, cu paiul în gura, sorbind din limonadă, calm și evident.
-Dar așa e la plajă, tati, ce ți se pare așa ciudat?!
Deci un copil de 5 ani a perceput ca așa se face la plajă. A văzut atâtea milioane de mucuri de țigară prin nisipul din care el își construia castele, încât a tras concluzia că așa se face la plajă..
Cam cât de tristă e realitatea noastră?
Dragă fumătorule care arunci pe jos, fără jenă mucuri de țigări, sau mai rău le arunci în nisipul de la locul de joacă din parcuri,
Dragă fumătorule care stai pe șezlong la mare, cu o doză de colă goală lângă tine și mai multe coșuri de gunoi în jurul tău, dar cu toate astea preferi să-ți ascunzi restul de țigară în nisipul nostru, al tuturor,
Dragă fumătorule din mașina din față, care deschizi geamul doar cât să arunci țigara în fața mașinii mele, în condițiile în care orice mașină este prevăzută cu scrumieră,
Dragă fumatorule care fumezi pe balcon și îți arunci chistocul pe geam, afară, în condițiile în care ai scrumiera în mână,
Dai dovadă de proastă creștere.
Și nepăsare.
Și nesimțire.
Și lipsă de respect.
Și desconsiderare.
Te rog, încearcă măcar vara asta să nu mai fii nesimțit și necivilizat și toate adjectivele care derivă din înșiruirea de ai sus.
Folosește scrumiera!!
S-ar putea să-ți placă mai mult și ție apoi să te plimbi pe străzi, să-ți duci copilul în parc și să te bronzezi pe litoralul românesc…
Sper să ajungă la câți mai mulți fumători din categoria de mai sus…
Later Edit. August 2020.
Doar ce ne-am întors de la mare.
O experiență peste așteptări (undeva în Bulgaria, o să povestesc), distanțată bine, plajă curată, lată, întreținută, nisip fin.
Existau coșuri de gunoi mari și mai ales destule și un băiat care le golea când se umpleau, plus aduna eventualele ambalaje care zburau ori vreun cotor de măr sau știulete de porumb, rămase pe plajă. Deci curat. Prin grija turiștilor care aruncau la gunoi, dublată de implicarea și grija băiatului îngrijitor.
Măăăăăăi, alte gunoaie nu am văzut dar câte chiștioace de țigări în nisipul fin, incredibil de multe. Noi suntem și la vârsta la care greblăm mult nisipul, că ai noștri copii au tot gătit supă de linte ori șnițel ori mai construiau vreun castelaș.
Mii de mucuri de țigără, vă zic. La fiecare greblă.
Și invariabil, noi, adulții din jurul lor ne tot minunam:
Cât de greu trebuie să fie, dacă tot te duci să îți arunci doza de cola ori bere la coșul de gunoi să stingi țigara în doză și să le arunci deodată.
Nu pot să pricep și pace. Nici vara asta.
Anca Arau
Leave a Comment