Ieri, la bunici, Tudor a primit clasica întrebare:
Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?
Păăăăăi, după te nu o tă mai fiu doamna Damila, măăăăăăăă duuuuuc în patiu. O tă fiu autonat.
Haaa, uite că asta nu știam.
Că vrea să se facă ”doamna Jamila” nu m-a mirat câtuși de puțin, dar că vrea să fie astronaut m-a mirat pentru că a fost prima oară când l-am auzit că plănuiește să plece în spațiu, așa că am intrat și eu repede pe fir.
Ce frumoooos! Păi ai un plan foarte bun!
Da, o tă pec în patiu cu iacheta.
Exact, pleci în spațiu cu racheta. Te duci pe Lună, Marte sau cine mai știe pe unde..
Da, da vine ti mami cu mine…
Mami nu vine. Astronauții se pregătesc temeinic pentru plecare în spațiu, pleacă cu o echipa antrenată special..
Păi ti cât tau io tingul?
Nu i-am mai povestit că dacă te faci astronaut, înseamnă să stai fără mama ta câteva luni bune…n-am vrut să-l fac să plângă în zi de sărbătoare.
Mai ales că el nu ar renunța la mama lui nici când va fi un motociclist cool, așa cum îmi povestea acum 2 luni:
Io când o tă fiu maie, o tă am o motochetă maie!
Hmmmm, nu știu măi Tudor ce să zic.
Vrei tu să ai o motocicletă mare? E periculos, sunt sanse mai mari de accidentare- adică poți să cazi, aș sta cu grija….(și alte argumente la fel de ‘logice’, de-astea de om plictisitor rău)
Păăăăăi io dacă o tă cad de pe motochetă, io o tig pe mami imădiat. Tau ata până vine mami a mini .
Deci nu am de ce să îmi fac griji, că el când va fi motociclist, dacă o să cadă de pe motocicletă, o să o strige pe mami imediat. Și stă așa până vine mami la el să-l pupe și să-i treacă.
Dar dacă cu motocicleta nu prea sunt eu împacată, ca să fie șofer auto îl ”las”, că nu prea se poate altfel. Acum stă în scăunelul lui de pe bancheta din spate, în partea dreaptă și e atent la mine cum conduc, cum schimb viteza.
Și ar vrea și el:
Când mă fac maie ti eu o tă conduc!
Bineînțeles! La 18 ani îți poți lua carnetul și apoi poți conduce și tu așa ca mami!
Ti unde mă duc?
Păi o să fii mare și o să ai familia ta, o să mergi cu mașina la munca, la munte, la mare, în oraș, la doctor, la piață, unde o să ai tu treabă.
Da, vau ata! Ti mami o tă tea lângă mine, pe caunul ăta din fată.
Sigur că da.
Mama va sta, lângă el, pe scaunul din față și-l va însoți la munte, la mare, la muncă, la doctor, în timp ce soția și copiii lui se vor înghesui pe bancheta din spate.
Dar mai știi?
Se poate. Pentru că joi dimineața, s-a trezit și m-a anunțat serios din senin.
Io când o tă fiu maie, nu vau tă am totie.
Păi de ce, Tudor? Și mami e soția lui tati, o să ai și tu soție, o să stai cu ea, îl anunță Radu.
Mnuuuu, nu vau tă am totie. Eu când o tă fiu maie, o tă tau tot cu mami.
Hmmm, flatant dar sper că nu 🙂
La 4 ani a revenit la prima pasiune și a spus că se face bucătar.
Gata, nu se mai schimbă. Când va fi mare va fi bucătăr.
Apoi, într-o zi, a început să plângă, încurcat tare că a auzit că, dacă ești bucătar trebuie să te trezești la 5 dimineața că așa i-a zis Radu.
Și că el acum chiar nu mai știe ce să se facă. Toată lumea are un plan, numai el, nu.
Uite, Radu o să se facă cercetor sau nu știu cum a zis, Ema (verișoara lui) regină, numai eu nu am ce să mă fac când o să fiu mare
Așa încurcat era, de zici că mâine avea admiterea la facultate și nu știa ce să aleagă. Și să-i spun eu ce să se facă. Am luat toaaaaate meseriile șa rând, a avut să știe la fiecare ce presupune.
Polițist, pompier, constructor, inginer, pictor, învățător, avocat, cântăreț, vânzător, doctor.
Tare supărat, abătut și mâhnit era. Toate i s-au părut grele. Nu și-a ales nicuna. A rămas că se face tot bucătar. Dar cu inima îndoită un pic, că nu știe dacă o să facă față.
Eeeei, și de câteva zile, i-a revenit inima la loc.
Se face spion. Mai devreme, când se spăla pe dinți, m-a întrebat dacă îl las, că s-a hotărât să meargă la facultatea de spioni și o să spioneze lumea dar nu și pe mine. Și de câteva zile, tot exersează în casă, merge pe vârfuri, se ascunde, spionează pe toată lumea.
Da, spion mă fac! Am voie?
♥
Photocredit: Fotografie cu poveste by Livia Gabriela.
Anca Arau
Leave a Comment