Pe cât de minunat este să fii mamă de bebeluș, pe atât de extraordinar e să fii mamă de copil (mai) mare

Aaaah, mirosul acela divin de lapte amestecat cu cocos, pielea catifelată, cutele de pe picioare, palmele groase și scurte, degetele pufoase, capul moale, obrazul roz, gingiile inflamate și încă o dată mirosul acela de ceva bun. Cel mai bun din toată lumea aceasta.

E minunat, nu? Mirific.

Mami, vreau și eu o limonadă, îmi faci?

Bineînțeles.

Și în timp ce îi spun asta lui Tudor, mă duc la baie, cu gândul să mă spăl pe dinți, apoi să mă duc să îi fac limonada solicitată și cât o bea el, să mă pregătesc pentru ziua ce abia începea.

Numai că,  2 minute mai târziu, am uitat complet de limonada lui.

M-am spălat pe dinți, apoi mi-am prins părul, m-am dat cu cremă, am scos rimelul și iluminatorul. Și în timp ce-mi coloram pleoapele în nude spre maro deschis, își face apariția Tudor.

Mami, îmi faci și mie limonadă?

Aaaaa, ce am uitat. Da, hai să facem acum!

Lasă, nu acum, după ce termini tu!

Dar nu acum, după ce termin de aranjat, spuse el plin de empatie….nu știu când am ajuns aici, că parcă ieri era copilul ”vreau acum, nu pot să aștept, că sunt foarte mic și nu am răbdare deloc”

Pe cât de minunat este să fii mamă de bebeluș, pe atât de extraordinar e să fii mamă de copil (mai) mare.

E minunat de amuzant să facă grimase bebelușești dar este extraordinar să-ți zică ce-l doare, ce simte, ce vrea și cum vrea;

E grozav să-l înveți să descopere lumea, să-i asiști primii pași, să-i formezi gusturi și pasiuni dar este de-a dreptul minunat, când, peste câțiva ani descoperi lumea toată prin ochii lui. Iar lumea aceasta este total nouă, se vede și se trăiește altfel. Mai inocent și mai energic.

E fantastic să-l înveți silabe și apoi cuvinte, propoziții și mai departe fraze dar este minunat de-a dreptul, peste câțiva ani, să faci față asaltului de ”de ce-uri”,  ”cum-uri” ori ”când-uri”.

De ce zboară păsările, de ce plouă,  cum apare curcubeul, cum au murit dinozaurii, de ce e apa udă, cum zboară avioanele

Să răspunzi la toate aceste întrebări, să fie dependent de voie, nu de nevoie, să-ți pună întrebări încuietoare, să despicăm împreună firul în patru, să vizionăm filme, să jucăm cărți, să îi cerem sfaturi, să te minunezi câte știe, câte a învățat și câte te învață.

Pentru că, pe cât de minunat este să fii mamă de bebeluș, pe atât de extraordinar e să fii mamă de copil (mai) mare 🙂