Copilul care a învățat că pentru a aprecia cu adevărat un lucru, trebuie să-l cunoști și să-l trăiești

Un titlu filozofic, ca să vorbesc de șaorma noastră cu de toate de azi, de la prânz:))

Dar nu e vorba doar despre mâncare 🙂

Buuun, am hotărât că facem shaorma.

Și în mare parte a făcut-o Radu.

Sosul a fost creația și munca lui, în totalitate. A luat vasul înalt de blender, a golit acolo 2 iaurturi grecești, a curățat apoi 4 căței de usturoi, i-a pisat și adăugat în iauturi, apoi a completat cu o linguriță de chili. A amestecat totul și a gustat. A completat cu sare și încă un cățel de usturoi. Și gata.

-Haaaa, ce ușor, zic eu.

-Aaaaa, nu, nu e ușor. Dar e foarte bun. M-am și lovit la deget, că am dat cu răzătoarea aia mică. Și am tăiat și castraveți murați să pun dar trebuie tăiați foarte mărunt și nu am mai pus. Îi punem separat. Și să cureți și usturoiul așa bine, nu cum faci tu.

Corect. Trebuia să spun că e foarte gustos, nu că e ușor de făcut. Că e ca și cum munca ta nu e apreciată.

Haaa, ce?

Ne-am așezat și am mâncat shaorma cu sosul gustos făcut de Radu.

Gustos, nu ușor 🙂

Dar așa e, dacă nu l-am făcut eu, mi s-a părut așa de ușor :))

Așa cum apreciem munca colegului de birou, abia când lipsește și suntem nevoiți să o facem noi. Altfel, ni se pare foarte ușor, ce face. Cum mi s-a părut și mie sosul lui Radu :))

Cum un tată implicat activ în creșterea copilui va aprecia mai mult  munca mamei care ”stă” acasă cu copiii. Pentru că știe că este unul dintre cele mai solicitante lucruri din lumea asta. Dar dacă nu ar ști, s-ar gândi că e ușor. Cum mi s-a părut mie, de pe canapea, sosul lui Radu 🙂

Cum după această perioadă în care am stat acasă, părinții vor aprecia mai tare munca învățătorilor și educatorilor. Pentru că, au fost și ei un pic din ele. Dar dacă nu ar fi fost…ajungem iar la discuția cu sosul lui Radu :))

Și așa mai departe, că o dăm în filozofii de la șaorma noastră cu de toate, de la prânz 🙂

Apreciezi cu adevărat un lucru abia după ce l-ai trăit.