Învață de la soare cum trebuie să apui

Dimineața ne trezim în urlete de alarmă de telefon. O oprim, desigur, snooze o dată, de două ori, dar ea nu se lasă până nu ne dă jos din pat. Și din amorțeala nopții, intrăm în agitația dimineții, când totul e pe fuga…îmbrăcat, spălat, mâncat..

Toată dimineața vorbim de cum ‘nu am timp’, sunt ‘în criză de timp’, ‘doamne, când a trecut timpul’, ‘ia uite ce târziu e’.

Orașul este blocat…stăm pe loc, dar ne simțim groaznic de agitați.

Ziua trece cu provocările ei mai mici sau mai mari, mai multe sau mai puține, fieacare după cum se descurcă.

După 6, 7, 8 sau 10 ore de muncă, răzbim iar prin oraș, prin trafic congestionat și ajungem acasă….mai mult sau mai puțin obosiți, stresați, cu chef sau fără chef.

Și, desigur că o variantă ar fi să rămânem îmbufnați, să nu avem răbdare să ne ascultăm copiii sau să ne jucăm cu ei. Să nu ne putem desprinde de cele de peste zi și să nu ne putem relaxa psihic. Să ne grăbim toată seara și să ne culcăm tot grăbiți. Și să ne încheiem ziua și să ne băgăm în pat cu sentimentul acela de neliniște, de agitație continuă, de oboseală psihică, de senzație de lucru neterminat, de grijă constantă, de alertă, de ‘nu am timp’.

Și unii dintre noi, mai puțin norocoși rămân în alertă, chiar și noaptea, ei vor să doarmă, dar creierului lor, energic și activ, i se pare momentul potrivit să pună țara la cale.

Mdaa, eu aș muri puțin câte puțin în fiecare zi dacă așa s-ar derula serile mele. Toate ca toate, dar rutina serilor este atât de importantă pentru mine. Este timpul cel mai de calitate al meu.

Învață de la soare cum trebuie să apui

Am ținut, dintotdeauna la rutina serilor. Am ținut ca Radu și Tudor să se culce devreme. 9, cel târziu. Și-n cele 2 ore, maxim, rămase, în fiecare seară până la culcarea lor m-aș simți și prost să fac altceva decât să-i ascult pe ei și să ne jucăm cu ei. Și deși nu stăm împreună decât maxim 2 ore, mă simt epuizată când ei pleacă spre camerele lor. EPUIZATĂ, de zici că am tras la jug.

Și prin minune, când se lasă liniștea cea liniștită și stingem lumina mare și o aprindem pe cea ambientală și-mi pregătesc un pahar de vin și să ma așez pe canapea lângă P., cu ochii la serialul pe care îl urmărim, îmi revin ca prin minune. Mă simt relaxată și plină de energie, aș zice.

Sunt întocmai ca un bebeluș, am nevoie de rutină, am nevoie să știu ce va urma, am nevoie să-i povestesc lui fir-a-păr ce am făcut azi și ce vreau să fac mâine. Iar serialele pe care le urmărim, mai bune sau mai proaste sunt parte din rutina mea și le voi asocia tot timpul cu momente de bine. Plăcute. Seara este momentul meu preferat dintotdeauna.

”Boardwalk of Empire” o să-mi amintească tot timpul de Radu nou-născut, ”King of Queens” de el la 1 an,  ”Two and a half man” ”Big Bang Theory” și ”Modern Family” de viața cu doi copii mici iar ”Ozarks” îmi va aminti de luna trecută, în timp ce ”Breaking Bad” de momentul de față.

Apusul este cel mai spectaculos moment al zilei, prin frumusețe, liniște, culori. Indiferent că soarele s-a arătat sau nu în ziua aceea, că a strălucit vizibil sau nu, apune de fiecare dată spectaculos. Apusul este impresionant. Iese din scenă mai măreț chiar decât când a intrat. Pare că se duce la culcare așa de liniștit:)

Și cred că avem de învățat atâtea de la soare. Așa ar trebuie să ne fie și nouă serile. Învață de la soare cum trebuie să apui!

Sharing is caring!

About the Author

Anca Arau
Author with 91 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

4 Comments

  • Lina November 29, 2017 03.51 pm

    Buna Anca,

    imi plac f mult articolele tale cu talc.
    De multe ori zambesc citind despre copilaria din Medgidia.

    Citind articolul de fata am mustacit la partea in care baietii dorm cel tarziu la ora 9(la fel si in weekend si vacanta?).
    Hmm, este chiar asa de usor la voi?
    Dupa povestea sau cantecul de noapte buna accepta baietii ca e timpul de dormit?
    Nu mai cer apa, de mancare, un pupic, inca o poveste, orice doar sa nu doarma?

    Spun ceva ca nu mergi si voi sa dormiti in acelasi timp? Dar ca va uitati la tv?

    Reply 
    • Anca Arau November 30, 2017 11.29 pm

      Heeil bună, mă bucur să te ”revăd” după atâția ani:) Îți mulțumesc pentru apreciere. La noi cu adormitul e așa: Amândoi dorm în camerele lor (o să îi mutăm peste un an așa împreună, când o să aibă același program de somn, cred).
      Tudor (2 ani) se trezește la 7 dim, de prânz doarme între 12.30-15 iar seara ”se retrage” în camera lui intre 20-20.30. Ritualul este să îi cânt nani, nani și apoi când începe să bea laptele (biberon) îmi face pa-pa. ies din cameră, adoarme singur.
      Radu (aproape 6) nu mai doarme la prânz de la 4 ani. Din toamna aceasta rămâne la grădi la program prelungit în fiecare zi și câteodată adoarme la prânz, alteori nu. Seara trece în camera lui când se culcă Tudor (8.30) și se uită la desene (tabletă) până pe la 21, când îl uscăm (la propriu, încă adoarme cu uscătorul- stăm pe canapea la el în camera, cu uscătorul pornit până adoarme- destul de repede, de cele mai multe ori). În cele 30-50 minute cât se uită la desene noi facem duș- ca să spun tot acum:) și apoi cel mai adesea ne uităm la un episod din serialul pe care îl urmărim.
      Faptul că se culcă devreme înseamnă trezit f devreme, inclusiv în weekend, dar e mare lucru pentru mine să am serile relativ libere…de cele mai multe ori:) Dacă se întâmplă ca Radu să doarmă la prânz se mai culcă spre 12 noaptea. La grădinită probabil chiar dacă doarme nu este așa profund sau odihnitor și in zilele alea adoarme în jur de 22. Dacă nu doarme deloc ziua se culcă fără probleme la 21. (vara mai târziu)..Dar îmi amintesc când Radu avea 2-3 ani a avut o perioadaă lungă în care se culca spre 12 noaptea, dormea pe zi atunci:)..mă bucur că a trecut perioada aia:D

      Reply 
      • Lina December 05, 2017 03.24 pm

        Multumec frumos pentru privirea voaiorista in programul vostru.
        Ma linisteste sa aud ca si la voi somnul de pranz intarzia seara ora de culcare. Inseamna ca trebuie sa mai avem rabdare inca jumatate de an
        si apoi se mai regleaza ora de somn.

        Prichindelul meu de 3 ani si ceva doarme la pranz la gradinita. Dupa spusele educatoarelor il trezesc dupa 1.5 ore pentru ca ne-am plans ca
        nu reuseam sa il culcam mai devreme de 10.30-11:00 la 1.5 ani. Atunci au recunoscut ca il lasau sa doarma 3 ore.
        Dupa standarde germane, pt ca locuim in Germania, copilul trebuie sa mearga la culcare intre 19.30-20:00. Sa ii citesti o poveste, doua
        si apoi ii pui un cd cu muzica sau povesti. Dupa 20.30-21:00 este timpul dedicat cuplului, asa cum functioneaza la voi.
        Cum la noi in casa nu functiona de loc asa, de incepeam sa cred ca ori copilul nostru e total atipic ori ori suntem noi parinti total
        nepriceputi, am inceput sa intreb parintiii de la gradinita.
        Si majoritatea parintilor au raspuns ca intre 20-20.30 copiii merg la culare. Unii ba chiar la 19.30. Mai rar, dar s-au gasit si alti copii,
        in general baieti, care dorm mai tarziu.
        Dar pentru mine a merge la culcare era echivalent cu a adormi in urmatoarele 2 min(mda, asa vazusem eu in filme).
        Eu visam ca imi voi tine copilul in brate, ii voi citi povesti, iar el va adormi multumit si cu un zambet pe buze dupa cateva minute.
        Dar visul rar devine realitate(sau cel putin visul despre adormit instant copilul).
        In general ne trebuie intre 1-2 ore de la momentul in care mergem in pat si pana cand adoarme.

        Incercam sa fim consecventi si sa mergem in pat intre la 20:00-20:30. Apoi urmeaza 10 min desene, dupa care un lung sir de povesti.
        Lui ii plac iar noua ne face placere sa ii citim si sa il tinem in brate. Dar pe masura ce se face tarziu pe atat devine parca mai treaz
        si se leaga de fiecare cuvint si imagine a povestii.
        Pe la 21 stingem lumina, dupa care urmeaza cantecul: mi-e sete, vreau la toaleta iar mi-e sete, mi-e cald/frig si cate si mai cate motive.
        Pana cand se face 21.30 sau chiar si 22 iar eu, care sunt pe post de feon :)), adorm de multe ori prima.

        Doresc sa te mai rog ceva. Dc nu este prea personal sa scri un articol despre experienta ta cu Formula.
        Eu am alaptat si foarte multe mamici pe care le cunosc au alaptat pana pe la un an. Si eu si celelalte mamici
        ne plangeam de mila de somnul nocturn. Eu pana la aprope 8 luni ma trezeam de 4-5 ori pe noapte. Habar nu aveam dc chiar
        dormeam. Am fost ca o somnambula pana la 8 luni. Apoi inca 2 luni se trezea de 2 ori pe noapte si era fantastic.
        Dar dupa ce s-a intarcat singur a inceput o faza de cateva luni cand se trezea pe la 4 dimineata si urla si arata spre bucatarie sa ii dam
        sa manance.
        Asa ca ne trezeam ii faceam un terci cu lapte si dupa vre-o ora de leganat mai adormea pana la 7.

        Din putinele cunostinte care le dadeau Formula la copii, am retinut ca acesti copii nu avusesera colici si dormisera bine de la inceput.

        Acum suntem la faza in care s-au mai linistit apele in formula de 3 si cochetam cu ideea de 4. Dar ma gandesc cu groaza la primul an si jumate.
        Ma intreb dc lapele de san nu e asa de consistent ca Formula.
        Plus ca nu sti cat bea copilul, dc s-a umplut burta si ii ajunge pt urmatoarele 5, 6 ore, astfel incat sa poti si tu sa te odihnesti.

        Cercetand pe net am observat ca in general in USA, unde dc nu alaptezi pana trecut de 1 an nu esti vazuta ca o mama buna, majoritatea
        mamelor se plang de lipsa de somn.
        In schimb in Franta, unde aparent majoritatea mamelor alapteaza intre putin si deloc, si mama si copilul dorm foarte bine.

        Ideea mea nu este sa determin dc alaptatul e mai neeficient decat Formula, ci sa imi fac o ideea mai detaliata despre ce inseamna hranitul
        bebelusului cu Formula.
        Poate ajuta si alte mame care sunt la inceput.

        Poate eu nu aveam asa de mult lapte si ar fi ajutat o sticluta cu Formula inainte de culcare ca sa ne faca pe toti sa avem un somn odihnitor.

        Reply 
        • Anca Arau December 06, 2017 01.19 pm

          Avantajele alăptatului sunt incontestabile, pe termen scurt și lung. Iar formula nu va egala niciodată beneficiile laptelui matern, asta este dovedit științific.
          Eu nu am alăptat (copiii mei au primit lapte matern scos cu pompa în prima lună, apoi am trecut exclusiv la formulă). Deși OMS recomandă alăptare prelungită, eu am zis că dacă alăptez o fac până în jur de 10-12 luni și ideal sânul va fi doar hrană și atât, nu suzetă (asta îmi spuneam când îmi făceam planuri) În fine, pe scurt, nu am alăptat, dar iti zic sincer că nu mi-a trecut niciodată prin cap că nu sunt o mamă bună- sunt atâtea alte lucruri care contează.
          Dar, cred ca și tine, că în cazul copiilor crescuți cu formulă programul este mult mai ușor. Nu se compară oboseala unei mame care alăptează față de o mamă care îl hrănește artificial. Dar faptul că ai alăptat atât de mult este cu siguranță, de departe mult mai important decât oboseala acumulată:)
          Iar partea bună este că va fi din ce în ce mai ușor cu programul și nopți întregi de somn.

          Reply 

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Despre mine&blog