Acum câteva luni eram în parc cu Tudor. Ne jucam la groapa de nisip. Lângă noi, lume multă, că așa e vara-toamna la locurile de joaca.
La un moment dat, Tudor se ridică, se scutură de nisip în capul unui copil și zice că vrea să plecăm, că și-a amintit că eram restantă la el cu o înghețată:
-Stai așa, să strâng oalele astea și mergem.
El pleacă, se urcă în tricicicletă și strigă de acolo tare și precipitat.
-Haaaaaaai, maaaaami, haaaaaai la gunțată!
-Vin, stai așa că nu găsesc polonicul!
-DACĂ NU VII ACUM, TE BAAAAAT!
Clar și răspicat! Altfel nu înțelegi ce zice, dar când e vorba de bătaie înțelege toată lumea. Și a mai repetat o dată:
-DACĂ NU VII ACUM, TE BAAAAAT!
M-am dus. Părinții din parc, evident și pe bună dreptate s-or fi gândit că așa îl amenințăm noi, că doar se știe:
Copiii imită comportamente. Așa i s-a zis, așa repetă. Săracul copil, în ce teroare trăieșțe, e amenințat pentru orice fleac, probabil. Sigur primește bătaie dacă nu execută repede ce îi zic nebunii ăia de părinți!
M-am dus la el cât de repede am putut, că doar mă amenințase cu bătaia, nu de alta.
În continuare, cere biscuiți, că lui îi este foame de biscuiți.
-Nu avem, dar mergem să luăm înghețată, oricum!
-DACĂ NU AVEM BISCUIȚI, TE BAT!
Și ne amenință cu bătaia toată ziua. Dacă nu facem acum, NE BATE!
Și am zis că la el e explicabil, să zicem, că l-am tot auzit pe Radu că îi zice: ”Băi, te bat” pentru orice fleac. Deci să zicem că de acolo i se trage.
Dar se face că am notat un dialog, pe care l-am datat ”10 octombrie 2017”
Și zice așa dialogul.
Radu: Deci, tati, dacă nu îmi aduci mai repede tricoul, te…bbaat!
Raaadu, eu chiar nu înțeleg ce vorbă e asta? Ție îți zice cineva așa, vreodată?
Doooaammnee, tati, cum să îmi zică mie, cineva? Păi eu sunt foarte cuminte!!! Voi nu sunteți, de asta vă zic eu!
Și Radu nu are frate mai mare, pe care să dau vina, așa cum are Tudor 😀
Mai departe….
În completarea bătăii cu care ne amenință ei, amândoi copiii noștri au un tic (cred că nu greșesc dacă îl cataloghez drept tic) foarte enervant, respectiv ne ”acuză ” de 125894646 pe zi, că ”niciodată nu-i lăsăm să facă una, alta…”
Bineînțeles că țipă cât îi țin plămânii că noi, niciodată..
-Mami, îmi aduci un măr?
(până să răspund da ori ba, continuă ei)
-Niciodată nu mă lași să mânanc mere!
-Niciodată nu te joci cu mine!
-Niciodată nu mă lași să mă culc!
-Niciodată nu îmi dai să mănânc!
-Niciodată nu vii la mine!
-Niciodată nu îmi dai apă!
-Niciodată, niciodată, niciodată….totul e niciodată….și măcar de-ar avea dreptate, măcar parțial, dar n-au…
Totuși, cine nu ne cunoaște și îi aude vorbind cum ”niciodată nu jucăm cu ei” ori ”cum niciodată nu le dăm să mânânce,” sau despre ”cum niciodată nu îi lăsăm să vorbească” ar putea crede, pe bună dreptate că săracii de ei sunt niște copii ignorați, tratați cu indiferență, cel puțin.
Și mai am exemple, ce credeți?
Acum vreo 3-4 ani, eu în dormitor, auzeam discuția dintre Radu și bona lui. Și trecea Radu dintr-o poveste în alta, când deodată zice:
-Da, oricum, tati e prost!
-Cum să zici așa Radu? De unde ai auzit tu cuvântul ăsta?
-Așa îi zice mami lui tati.
-Cum?
-Ești un prost! Prostule!
Nah. femeia ce să creadă?
Ia uite ce drăguță și politicoasă pare și îl jignește așa pe bărba’su. Și de față cu copiii! Mare ți-e grădină, Doamne!
Nu am intervenit, pe principiul ”cine se scuză, se acuză” dar m-am gândit atunci unde o fi auzit el acest cuvânt. Iar în seara aceea mi-am dat seama.
În perioada aceea, în fiecare seară, Radu asculta Pinochio. Avea o carte ”muzicală” cu povestea scurtată a lui ”Pinochio” Și la un moment dat, suprind, ascultând cu el povestea exact această exprimare: ”Prostule! Ești un prost!
Dar asta știu eu! Ceilalți pot crede că ne batem copiii, că vorbim urât unii cu alții, că ne jignim, că ne amenințăm. Și tocmai asta am vrut să clarific aici :))
Deci pe scurt, să aveți încredere în copii, dar să nu credeți tot ce zic ei! Cel puțin când e vorba de copiii mei! 😀
Sursă foto copertă: Unsplash
Anca Arau
Leave a Comment