Noi, oamenii, suntem înzestrați nu numai cu capacitatea de a fi buni ci și cu opțiunea de a alege să fim buni. Fii prietenos, nu răutăcios! (p)

Și asta e ceva ce ar trebui să transmitem copiilor noștri zi de zi.

Este și ideea centrală a unui film și roman cunoscut, inspirate dintr-un caz real, emblematic pentru tot ce înseamnă intimidare, umiliare, batjocură, terorizare, brutalizare, etichetare.

Pentru tot ce înseamnă bullying-ul. Și, mai ales, pentru tot ce face bullying-ul.

Pentru toate consecințele negative dramatice pe care bullying-ul le are asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Wonder/Minunea spune povestea unui băiețel care se naște cu o gravă diformitate facială. Părinții, pentru a-l feri de privirile răutăcioase aleg să-l educe acasă, până într-o zi când decid să-l integreze, în clasa a-V-a, în sistemul public de învâțământ.

Devine ținta jignirilor.

Este agresat.

Este victima bullying-ului.

Este exclus jignit, batjocorit și etichetat de colegii lui dar și de părinții celui mai vocal bully, care nu vor ca fiul lor să fie coleg cu acest ”ciudat monstru” care acum apare și în poza de grup a clasei. Ei cum să mai mândrească în fața prietenilor cu poza băiatului lor?

Vrea să renunțe.

Se simte umilit.

Reușește să răzbată și devine chiar un model, prin bunătatea de care dă dovadă.

 

Bullyingul- atât de prezent și când eram noi copii, numai că-l numeam ei-dar-așa-fac-toti-copiii și la fel de prezent și când sunt copiii noștri copii, înseamnă o acțiune repetată de intimidare, batjocură, etichetare, răspândire de zvonuri false, agresivitate psihologică sau fizică.

 

Toți copiii, măcar o dată în viață, vor fi victimele unui bully și la rândul lor vor fi agresori.

 

Cu voie sau fără voie. Vor fi agresori pentru că așa simt sau pentru că imită comportamentul copiilor mai ”cool” decât ei.

Vă amintiți?

Cum râdeam și îi etichetam pe cei cu cu defecte fizice.

Cum fiecare avea în clasă un Gras, un Slăbănog, un Dințos, un Urecheat, un Păduchios, un Bătăuș, un Papă-Lapte, un Plângăcios, un Aragaz-cu-Patru-Ochi

Cum umiliarea celor mai buni la învățură era formă de motivare și ambiționare. Râdeam de ei, ca să-și dorească să devină buni, așa ca noi.

Eram agresori, tința bullying-ului ori simpli martori, chiar dacă nu auzisem niciodată de acest termen.

Părinții celor jigniți și etichetați li se rupea sufletul desigur, că doar era vorba despre copilul dar în sinea lor exclamau:

Așa sunt copiii

Șicanele fac parte din copilărie

Așa se fac mari

Așa se pregătesc de viață, că nu o să fie mama să îi țină de mână mereu

Așa se fac bărbați

Lasă că le prinde bine! Ce nu te omoară te întărește

Așa am crescut și noi și nu am murit

 

Numai că, vin psihologii și îi contrazic.

 

Victimele bullying-ului cresc adesea timide, cu stimă de sine scăzută și au abilități sociale slabe.

 

Potrivit unei cercetări realizate de WarnerMedia și Quantilope pentru Cartoon Network în octombrie 2020*, copiii din România consideră că i-ar ajuta să fie mai buni dacă ar vedea un comportament similar la părinți și dacă aceștia ar încuraja bunătatea. 

Membrii familiei sunt cele mai importante modele de inspirație (77%) ale copiilor pentru o atitudine binevoitoare și prietenoasă față de ceilalți, fiind urmați de profesori (37%) și de personajele animate de la televizor (33%).

De asemenea, într-un alt studiu realizat de Opinion Matters pentru Cartoon Network (octombrie – noiembrie 2019)**, copiii români consideră că joaca împreună cu alții reprezintă cel mai frecvent act de bunătate pe care îl fac (70%), urmat de invitarea cuiva la petrecerea de ziua de naștere (60%), împărțirea mâncării (59%) și îmbrățișarea ori împărțirea jucăriilor cu alți copii (fiecare cu 59%).

Studiul mai relevă faptul că este mai probabil pentru copii să fie buni cu părinții (66%) și prietenii (51%), bunicii (46%) și frații (40%).

Dacă în anii precedenți, bullying-ul avea loc predominant (circa 80%) în grădinițe și școli, contextul medical actual a generat modificări.

Ca urmare a pandemiei, cursurile școlare au suferit modificări structurale, iar tot mai multe cazuri de bullying au avut loc în spațiul public și online.

 

Și-n acest sens vreau să vă povestesc de o inițiativă și o campanie emblematică pentru combaterea bullying-ului în România

 

Cartoon Network-Clubul Prieteniei – Fii prietenos, nu răutacios! Campanie anti-bullying!

 

Scopul campaniei este creșterea gradului de conștientizare pe această temă,sprijinirea copiilor și a familiilor lor cu asistență specializată și  promovarea prieteniei și a bunăvoinței în rândul copiilor.

Campania se adresează nu doar copiilor, ci și părinților și profesorilor, conștienți de faptul că lupta împotriva bullying-ului trebuie să aibă loc acasă, la școală și în spațiul public. Cartoon Network este partener cu Asociatia Telefonul Copilului care oferă consiliere prin intermediul echipei sale de psihologi și personal instrut.

Copiii agresați, familiile lor, martorii și profesorii pot contacta Telefonul Copilului pentru asistență la telefonul  verde 116 111, pe platforma de consiliere online www.116111.ro și pe aplicația mobilă HappyGraff.

Mai multe despre bullying, ce poți face, unde să obții ajutor și Codul Prieteniei consultă

https://clubulprieteniei.cartoonnetwork.ro/.

 

În urma situațiilor înregistrate de Asociația Telefonul Copilului, bullying-ul afectează copiii în continuare, indiferent dacă acesta este prezent ca amintire (de exemplu: dacă a avut loc înainte de închiderea unităților de învățământ), ca o realitate actuală, respectiv ca un eveniment/comportament pe care aceștia îl anticipează a se desfășura odată cu redeschiderea unităților de învățământ.

Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost:

Insulte, jigniri, porecle (41,6%),

Loviri, îmbrânciri (36,1%), respectiv

Intimidare, denigrare, insulte cu privire la relații și statutul social (19,4%).

În continuare cea mai afectată categorie de vârstă este 13 – 15 ani, urmată de categoria 10 – 12 ani.

„Bullying-ul continuă să reprezinte o amenințare pentru majoritatea copiilor.

 Acum, mai mult ca oricând, în contextul pandemiei, participarea părinților la prevenirea acestui fenomen, precum și implicarea lor activă în educația copiilor sunt măsuri esențiale în lupta împotriva agresiunii bullying la nivel național.

Potrivit cercetărilor efectuate de Asociația Telefonul Copilului în 2019 și prezentate la Forumul Național Anti-Bullying, 83% dintre profesori consideră că educația pe care o primesc copiii în cadrul familiilor lor este esențială pentru prevenirea bullying-ului. Încurajăm un comportament pozitiv, creșterea gradului de conștientizare a tuturor părților implicate, precum și raportarea oricărui comportament de bullying prin linia noastră telefonică, 116111, astfel încât vocea fiecărui copil care are nevoie de ajutor să fie auzită”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv, Asociația Telefonul Copilului.

* WarnerMedia/Quantilope, Octombrie 2020, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România, 4.027 copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.

**Opinion matters Octombrie – Noiembrie 2019, 14 țări EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), 6.539 copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani


Să nu uităm că noi, oamenii, suntem înzestrați nu numai cu capacitatea de a fi bun ci și cu opțiunea de a alege să fii bun. Fii prietenos, nu răutăcios!

Acest articol face parte dintr-o campanie Cartoon Network remunerată.

 

About the Author

Anca Arau
Author with 443 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă de băieți și așa mai departe ;)

Archives