Ce bine că suntem 3! Și acum?

Reiau ultimele fraze, din articolul cu nașterea lui Radu, pentru continuitate. Mă lungeam foarte tare acolo, dar vroiam neapărat să vă povestesc ce se întâmplă în Olanda și după ce ajungi cu bebelușul acasă. 
 
Ora 9.20
Felicitări! Aveți un bebeluș de nota 10! Uitați ce frumos e! Va sta pe pieptul dvs. cam 40 minute, mai lăsăm și cordonul un pic.
Aha, frumos nu pot încă să mă pronunț dacă e, dar parcă ar merge șters un pic! 
Nu, nu, așa, cum s-a născut!  E important contactul ‘skin to skin’. Dacă nășteați prin cezariană, atunci copillul era așezat pe bustul gol al tatălui. Așa, acum rog tatăl să taie cordonul ombilical, uitați foarfeca!
Tatăl a sărit ca ars:
Nu nu, nu vreau, mi-e teamă, colectăm și celule din cordon, să nu greșesc ceva!
Bine, dar n-aș vrea să se supere bebelușul pe mine că-l separ de mamă, dvs. sunteți tatăl îi trece mai repede supărarea.
Ora 10: 
Tatăl, haideți să spălăm bebelușul și să-l îmbrăcați.
Dar eu nu am pus niciodata mâna pe un copil, nu știu nici cum să pun pampersul ăsta.
Va arătăm noi, de-aia suntem aici, dar noi nu punem mâna pe copilul dvs.
Ora 11:
Mama, vă simțiți bine, da? V-am adus micul dejun! După ce mâncați, haideți să faceți un duș, sunteți în stare, da? Și apoi vă comandăm un taxi.
Ora 13:
Am ajuns acasă toti 3. Și acum, ce naiba facem?
Tu știi ceva despre bebeluși? mă întreabă serios Paris.
Nimic, am citit vreo 2 articole și cam 10 pagini din „Mama si copilul”, că oricum nu înțelegeam nimic.
Măcar tu știi să îi pui un pampers. Tot e ceva!
Mda, hai că o să fie bine! Vrei să îți fac ceva de mâncare?
 
Ce bine că suntem 3! Și acum?
 
Și acum bine, pentru că, în Olanda există cel mai minunat sistem, din punctul meu de vedere, ‘Kraamzorg’ pe numele lui olandez, respectiv un tip de îngrijire postnatală pentru mamă și copil.
Cred că este bine-venit și apreciat de toți părinții, cu atât mai mult de noi, care eram la primul copil, singuri, într-o țară străină, nu știam nimic despre nevoile și creșterea unui nou-născut și nici nu aveam pe cine să întrebăm.
Adică, bine, eu îl aveam pe Paris dar el era împovărat cu griji justificate, bineînțeles: cu grija mea că doar ce născusem de 3 ore, a lui Radu, că era proaspăt intrat în viața noastră de doar 3 ore, a lui, proprie că avea un nou statut de doar 3 ore.
 
Da, în cazurile, în care totul decurge fără probleme, acolo nu te țin în spital 3 zile, te trimit acasă după 3 ore de la naștere, încât nu greșesc dacă afirm că, în Olanda am stat mai mult la stomatolog să îmi scot o măsea de minte decât să nasc, dar, cel mai important este nu că te externează atât de repede ci că nu te lasă de izbeliște. 

Să vă povestesc, deci, ce minunat este acest Kraamzorg!
Prima interacțiune cu ‘kraamzorg organization’, am avut-o în săptămâna 34 de sarcină când un reprezentant al organizației, Kraamverzorgster, respectiv a ‘qualified maternity nurse’, ne-a vizitat acasă și am discutat despre planul de atac de după naștere. 
Trebuie discutat și personalizat, pentru că diferă abordarea, în funcție de tipul nașterii: naturală sau cezariană, locul nașterii: acasă, policlinică sau spital, ce fel de ajutor își dorește mama și la ce ajutor are dreptul prin asigurarea standard de sănătate: între 4 și 8 ore pe zi, pentru 8-10 zile de la naștere.
Noi, prin asigurarea noastră de sănătate aveam dreptul la maximum. Adică 8 ore/zi pentru primele 8 zile de la naștere. Suplimentarea cu încă 2 zile se face în anumite cazuri.
Am hotărât că nasc la spital și că îmi doresc să vină acasă imediat cum ajungem și noi. Ceea ce au și făcut.
Ora 14:
Ok, haideți să începem operațiunea îngrijire copil. Începem cu alăptatul. Ok, nu merge, e normal.
S-a scuzat:
Să știți că trebuie să îi facem formulă, trebuie hrănit, este risc de deshidratare, el este micuț oricum. Îi fac formulă și îl hrănim cu seringa, să nu-l învățăm cu biberonul. Aveți lapte praf, da?
 Avem! (nu știu acum cum mai este, dar când eram noi acolo, nu existau, de cumpărat decât două mărci de formulă, olandeze amândouă: Friso si Nutrilon, nu importau lapte praf, deci a fost ușor să aleg, că oricum nu aveam de unde). La fel era și la cosmeticele pentru bebeluși, nu era varietate și foarte bine mi-a fost.
Uite bebe, 20ml de lapte!
Ce repede ați facut! Dar cum ați fiert și apoi răcit apa așa repede?
Păi am pus de la robinet apă caldă, direct!
În Olanda, apa de la robinet este bună de băut! Nu numai că este potabilă, dar este și incoloră, inodoră și insipidă. Nu am cumpărat niciodată apă îmbuteliată, nici pentru noi, nici pentru Radu. Din prima zi a băut apă de la robinet! Dar nici apă caldă direct de la robinet, nu i-am dat niciodată, o incălzeam ce-i drept. Totuși, mi s-a părut amuzant.
 
E un pic cam recișor bebelușul, haideți să-i luăm o temperatură. Da, 35! El este micuț, afară este iarnă, de-aia! Trebuie încălzit rapid! Cea mai rapidă și eficientă metodă de a crește temperatura corporală este contactul ‘skin to skin’, adică chiar piele pe piele, fără niciun strat de haine evident, și acoperiți amândoi cu o pătură!
Și așa am făcut!
Vă rog ca până mâine dimineată, când ne vedem iar, să notați orice întrebare aveți, să-i luați temperatura constant și să nu aruncați pamperșii, înainte să-i studiez și eu.
 
Și, în următoarele 8 zile, l-a cântărit și examinat clinic în fiecare zi, pe mine la fel, ne-a sfătuit, ne-a învățat, ne-a răspuns la întrebări, a aspirat, a călcat, a făcut curat în baie, îmi făcea ceai și sandwich-uri, îl supraveghea pe bebe cât făceam eu baie. 
Ne-a arătat:
Cum să-i schimbam un scutec, cum să-l îmbracăm, cum să-i facem baie, cât lapte trebuie să primească și să notăm exact câtă formulă și cât lapte matern primește (era hrănit mixt cu biberonul), câte scutece udă, ce temperatură are, cât durează masa. 
Ne-a spus:
Ce este posibil: să facă icter și atunci îi vom muta pătuțul la fereastră;
Ce este normal: să facă pauze în respirație, să dea afară lapte, să se înroșeasca, ca să nu zic învinețească după un plâns energic;
Ce este alarmant: febră peste 37.8. Să fim consecvenți, deci să-i luăm temperatura regulat mai ales în primele 2-4 săptămâni;
Ce este improbabil: sa răcească în prima lună.
Ne-a sfătuit:
1. Să nu-l ținem cu căciuliță în casă (acolo, și să vrei să cumperi, nu există căciulițe care se leagă sub bărbie); să-l îmbrăcăm cu câte straturi suntem îmbrăcați și noi;
2. Să nu folosim laterale de protecție la pătuț, că e risc de desprindere și sufocare, după cum aveam să aflu si cu vreo 2 luni în urmă la Ikea, care nu comercializează acolo aceste laterale;
3. Ne-a spus că atunci când îl așezăm în pătuț, picioarele să îi atingă marginea pătuțului, să nu existe riscul să alunece sub paturică;
4. Dacă este agitat să fie înfășat (bine, nu cu picioarele și mâinile drepte, evident), lor le plac spațiile strâmte, le amintește de perioada intrauterină;
5. Dacă costumașul de tip salopetă cu picioruș, nu îi vine fix, fix să îi punem șosetuțe, la fel pentru a nu se speria că nu gașește marginea;
6. Să-i dăm degetul nostru mic să-l sugă, ca să-l liniștim, să-i punem sunete albe, care la fel îi amintesc de perioada când doar un făt, nu bebelușul nostru;
7. Să fixăm termostatul în casă, la maxim 20-21 grade, noaptea temperatura optimă fiind cu 2 grade mai jos;
8. Să-l scoatem afară dupa 5 zile, fiind iarnă în toată regula. Noi l-am scos după 7 zile;
9. Să-i dăm suzetă, dacă îi creează confort, pentru că au nevoie să sugă și se dezvață mult mai ușor de suzetă, decât dacă își va suge degetul;
10. Să fim calmi, relaxati, zâmbitori, pentru că îi transmitem karma noastră negativă altfel;
11. Să-i sterilizăm biberoanele o dată pe zi, să nu fierbem apa, e de ajuns să fie încălzită un pic la microunde;
12. Să păstrăm igiena, dar să nu exagerăm cu mediul steril în care îl vom crește;
13. Să-i spălăm hainuțele la un loc cu ale noastre, cu detergentul nostru, să-l obișnuim cu mediul din casa noastră, așa cum este el:
‘Și o să observati, că el se va obisnui cu mediul de aici și, pe el nu-l poate îmbolnăvi. Creșteți-l așa cum ați trăit și dvs până acum’
14. În primele două săptămâni, să îi luăm temperatura zilnic și să nu îi facem baie dacă nu este de cel puțin 36.6, riscăm, în timpul băii să îi scadă și mai mult;
15. Ne-a învățat cât de important este contactul ‘skin to skin’, bebelușului îi place să fie lângă sân, este minunat pentru legătura dintre mamă și copil, încrederea de sine și temperatura corporală. 
16. A insistat asupra importanței laptelui matern. Pentru orice problemă întâmpin în această zonă, pot suna la moașă oricând (24 din 24). Să nu renunț la alăptat, doar 2% dintre mame nu pot alăpta, din motive reale (sper să rețin procentul corect). Bineînțeles, nu pentru toate mamele este la fel de ușor: cele mai multe mame nu întâmpină probleme, pentru unele este greu, pentru altele foarte greu și pentru o categorie mai mică extrem de greu.
17. Ne-a spus, că ideal, în primele luni, bebelușul trebuie culcat în pătuț, dar lângă patul părinților;
Și a concluzionat:
Dar cel mai important este să fiți voi, părinții, împăcați cu deciziile voastre, oricare ar fi ele, ca să vă fie bine tuturor, eu vă fac doar niște recomandări generale;
Am mai zis, știu, dar:
  • este minunat acest sistem de îngrijire postnatală. La Tudor, desi era al doilea copil, după trei zile, când am ajuns acasă știam să fac mult mai puține (că uitasem, între timp cum e să ai un bebeluș) decât știam la Radu după 3 zile.
  • este mai mult decât bine-venit pentru că este un ajutor calificat, la curent cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, obiectiv, imparțial, dar mai ales calm și relaxat.
  • este liniștitor să știi că poți nota toate absurditățile care îți trec prin minte și a doua zi dimineață să aibă cine să îți răspundă la ele.
  • este relaxant că toate sfaturile încep cu “please, stay calm”
  • este un start excelent în această nouă etapă a vieții, excelent pentru părinți, adică, că bebelușilor le e bine oricum, dar părinții sunt cei care se stresează excesiv, care citesc mult, care nu știu de unde să o apuce, care nu sunt multumiți de sfaturile bunicilor, care vor  ALTCEVA dar nu știu ce!
Sharing is caring!

Sursa foto: freepik

About the Author

Anca Arau
Author with 91 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Despre mine&blog