Și-n timp ce noi NU AM AVUT TIMP….a mai TRECUT o zi

Știti sentimentul acela de neliniște, de agitație continuă, de oboseală psihică, de senzație de lucru neterminat, de grijă constantă, de alertă, de ‘nu am timp’? Unii dintre noi, mai puțin norocoși rămân în alertă, chiar și noaptea, ei vor să doarmă, dar creierului lor, energic și activ, i se pare momentul potrivit să pună țara la cale.

Dar, indiferent dacă dormin bine sau nu, oricum, invariabil, dimineața ne trezim în urlete de alarmă de telefon. O oprim, desigur, snooze o dată, de două ori, dar ea nu se lasă până nu ne dă jos din pat. Și din amorțeala nopții, intrăm în agitația dimineții, când totul e pe fuga…îmbrăcat, spălat, mâncat..Toată dimineața vorbim de cum ‘nu am timp’, sunt ‘în criză de timp’,, ‘doamne, când a trecut timpul’, ‘ia uite ce târziu e’

Sărim în mașina cu ‘nu am timp’ în gură, dar știm că dacă am fi ales metroul am reduce la jumătate timpul cu naveta. Dar asta nu este o opțiune…ne zbatem, deci, în traficul infernal 40, 60 sau 80 de minute, fiecare după putință și voință, parcăm la o distanță considerabilă de birou, căci, dacă nu am avut timp să ajungem mai devreme, ia și aleargă acum..ajungem, totuși la timp…gata obosiți. Dar partea bună e că avem la dispoziție 9 ore, în care să constatăm că….

NU AVEM TIMP, ați ghicit

‘Nu am timp azi, nu am timp azi, n-am timp de nimic’ este refrenul zilei și melodia cea mai mai interpretată de  fiecare dintre noi.

Și pe lângă faptul că nu avem timp, ne mirăm zilnic și de cât de repede trece timpul. Oare când au zburat anii? Păi nu e greu de răspuns, au trecut pe lângă noi, în timp ce noi eram ocupați să verbalizăm că nu avem timp. Și ni se pare că anii trec cu viteza luminii, tocmai pentru că nu lasă nicio amintire memorabilă în urmă. Doamne, deja se face iunie?  Când au trecut 5 luni din anul ăsta, în care am promis că o să fie altfel? Stai să mă gândesc ce am făcut…aaaa, nu-mi trece nimic prin minte. Hai că acum nu mai am timp, dar lasă că, în 2018 o să fie altfel.

Timpul este lunecos, o dată dacă l-ai scăpat din mână, nu-l mai prinzi în veci (A. Doerr)

Cu toate aceste gânduri, a mai trecut o zi, o saptămâna, o lună, un an, zece! În care noi nu am avut timp pentru lucrurile care contează cu adevărat. Și când ne-am făcut timp, am trăit cu impresia că e o pierdere de timp, să privim marea, să citim, să dansăm, să ne jucăm, să râdem, să fim recunoscători, pentru ce avem și nu disperați să obținem ce au alții.

Eu sunt mai optimistă, Paris mai pesimist, eu nu întorc viitorul pe toate părțile și nici nu scormonesc trecutul în fiecare zi, Paris da, aia cu viitorul mai ales. Eu încerc să nu îmi fac griji pentru ceea ce nu s-a întâmplat, Paris total opus, are un plan de rezervă, la nivel ipotetic bineînțeles, care îi ține ocupată mintea pentru fiecare situație neplăcută care este POSIBIL să apară. Eu spun că nu merită să ne facem griji zilnic pentru CE NU S-A ÎNTÂMPLAT, insinctul nostru de conservare știind singur ce are de făcut atunci, Paris e de altă părere:), eu sunt mai pragmatică, el mai gânditor, eu mai superficială, el mai profund.

SUNTEM DIFERIȚI DAR ÎMPREUNĂ NE-AM PROPUS SĂ AVEM TIMP

Pentru copii! Mult, puțin dar să fie de calitate!

Pentru noi doi! Tot, neapărat, de calitate!

Să citim, să ne întâlnim cu oameni dragi, să vedem filme!

Să ieșim din ‘modul’ robot, să știm să punem frână,nu numai să accelerăm continuu.

Să ne oprim din goana constantă după ‘mai mult’ pentru a mirosi iarba (metaforic vorbind sau nu)

Să nu mai dăm vina pe job, pe trafic, pe oraș, pe alții pentru că noi nu avem timp.

Să nu mai dăm vina pe timp, pentru toate nereușitele și neîmplinirile noastre!

Să nu mai trăim în viitor și să ne dorim constant să crească copii, să treacă o săptămână sau anul ăsta, ca apoi să ne întristăm că au trecut anii prea repede.

Să prețuim prezentul și să nu ne mai speriem de viitor!

Să ne bazăm mai mult pe noi, și mai puțin pe timp, pentru a rezolva cele nerezolvate!

Să avem timp astăzi pentru lucrurile care ne fac plăcere, nu când or pleca copiii la facultate.

Să ne stabilim timpul în funcție de priorități și nu invers.

Să nu ne mai înspăimânte binele, să nu mai credem în „Nu ești lăsat să fii atât de fericit decât dacă urmează să ți se ia ceva”.

Se spune că timpul trece! Timpul nu trece nicodată, noi trecem prin timp (G. Ibrăileanu)

Sursa foto: zboară timpul

About the Author

Anca Arau
Author with 165 posts
More about Anca Arau

Visătoare, optimistă, mamă fericită de băieți & more

Related Articles

Leave a Comment

Bună, eu sunt Anca

Visătoare, optimistă, mamă fericită de Tudor&Radu și așa mai departe

Magazin online de cadouri. Pentru a fi oferite cu drag unui copil isteț, frumos, poznaș și drăgălaș, așa ca toți copiii.

Archives