Și, printre altele, mai povesteam, acolo, cum într-o zi, mama gazelă și tatăl elefant au adus acasă un pui de om….ăăăă, nu de om, stați așa, că ne-am zăpăcit. Dar ce titulatură să îi atribuim noului venit? Păi tot leu, nu? Dacă el are un frate leu, așa este firesc să fie. Tot un leu. Acum avem doi lei. Ăaaaa, ba nu!
Radu, Tudor ce să spunem că este? Dacă este fratele tău, tot leu, nu?Cum să fie leu? Păi el nici nu poate să vâneze. Nu vezi ce mic e?Da, așa este, acum este un pui de leu care va crește și va deveni un leu puternic.Păaaaai nu, că doar nu e puiul meu, ca să fie tot leu.Tudor este puiul de gazelă. Deci eu sunt leu, tati este elefant, mami este gazelă și Tudor este puiul de gazelă.
Dar ți se pare, nu țipă nimeni, eu sunt leu, Tudor este puiul de leu și ne pregătim de vânătoare, noi suntem lei, tu ești gazelă, mami, dacă vrem te mâncăm acum
Iar mama gazelă și tatăl elefant și-au zâmbit cu subînțeles: Important este nu că țipă, urlă și trântesc ci că PUIUL DE GAZELĂ ESTE ACUM PUI DE LEU.
Deci la sfârșitul primului an de viață, o mamă gazelă și un tată elefant creșteau un leu și un pui de leu. Pentru că a așa a hotărât leul nostru inițial.
Și acum, peste mai puțin de o lună puiul nostru de leu, urmează să împlinească 2 ani.
Păi asta în ani de leu, înseamnă, cel puțin 35, așa că, acum se vrea și el un leu. El se vrea, dar nu îi iese. Comportamentul și personalitatea lui, au fost de felină clar, dintotdeauna, nimic greșit aici, dar nu de felină fioroasă cum se vrea, ci de o biată pisicuță alintată.
El nu rage ca un leu, el miaună ca un pisoi! ”Daaaaaa-ul” lui prelung este de fapt un ”Miaaaaauuuu” ”Mierlaaaaau”
În timp ce leului nostru cel mare nu i-a plăcut niciodată să fie drăgălit, puiul cel mic, toarce ca o pisicuță în brațe la noi. Se lasă mângâiat și iubit! Și este atâââât de moale!
Puiul nostru se alintă și are privire blândă, cum un leu nu ar ști să aibă. Râde și zâmbește și se gudură printre picioarele noastre. Și atunci noi îi spunem că e pisică. Pentru că e! Toate silabele ies din gura lui, mieunate. E o veselie să-l auzi, cum miaună toată ziua. El e băiețel, desigur, dar noi nu-l putem alinta motan. El e PISICA.
Este atâââât de moale și pufos, din cap până în picioare, iar în loc de obrăjori are pernuțe de pisicuță. Și nas mic și urechi moi. E pisică, v-am zis!
Se supără și țipă, trântește și plânge acum, iar peste 2 secunde își ia fața și privirea blândă iar. Se preface și se alintă! Speculează și șanteajează. Este pasional. Este felină!
Dă din coadă, des și are păr strălucitor. Și ochi de pisică. Este amuzant și fermecător! Este atââââât de moale!
Zgârie și provoacă leul foarte des! Și mișelește! Ca o pisică! În timp ce leul doarme, se strecoară la el în cameră, ăăăă, culcuș, ia o matură și-l altoiește. Că el e pisică, nu poate lupta cu labele goale cu un leu fioros.
Face lupte și trânte cu leul! Se antrenează! Leul îl pregătește de vânătoare!
Leul îl miroase des! Pisica se lasă mirosită, căci de aia e pisică. Leul concluzionează:
Aaaaaah, ce piele delicioasă are micuțul acesta!
Pisicuță, pis, pis, te-am văzut în fiecare zi! Te spălam, te pieptăneam, fundă roșie îți puneam! Dară tu te mai superi și pe ochi ne-ai zgâriat! Și un leu tu te credeai! Pisicuță, pis, pis, pis!
Un elefant și o gazelă creșteau un leu și un pui de gazelă. Puiul de gazelă a crescut și s-a făcut pui de leu. Un elefant și o gazelă creșteau un leu și un pui de leu. Puiul de leu a crescut și s-a făcut pisică.
Un elefant și o gazelă cresc un leu și o pisică! Ne plac felinele, ați ghicit!
Anca Arau
Leave a Comment