Vă povestesc și eu, vă întreb și pe voi, l-am întrebat și pe google.  Am făcut un fel de experiment, l-am întrebat în română și apoi în engleză, dacă ar trebui să ne trimitem copiiii răciți, în colectivitate. 

Știm cu toții asta, dar câteodată pare mai ușor să salvăm pădurea tropicală, decât să găsim fărâma de energie de a fi acolo, cu ei și pentru ei.

Pentru că, eu cred că tocmai părinții, care se simt lezați și iritați de acest reproș ”Cum îi crești așa îi ai” sunt tocmai acei părinți care își doresc, din toată inima ca ai lor copii să fie exact cum i-au crescut. Buni, veseli, cu bun simț, cu încredere în forțele proprii, stăpâni pe ei, empatici și cu inteligență emoțională ridicată.

Deeci, mami, gata, ție nu îți convine nimic, eu am zis deja multe care îmi plac.  Deci, gata, nu mai merg la nimic, dacă tu nu vrei.

Na, că am zis-o! This is my thing! Oricât de drăgălași și simpatici ar fi, mie nu-mi plac copiii șmecheri!

Ei, ideea este că există milioane de motive excelente pentru a face mai mulți copii, dar nu acesta, pentru că unde crește un copil, nu mai crește și al doilea, demult.